România a devenit cel mai mare producător de porumb din UE, dar randamentul este la jumătate față de Franța. Mai mult, mare parte din recoltă pleacă cu vaporul din țară, în loc să contribuie la crearea unor produse cu valoare adăugată ridicată.

Cu circa 4.000 de hectare cultivate în Ialomița, francezul Arnaud Perrein este unul dintre cei mai mari fermieri din România. Locuiește de 25 de ani aici, este căsătorit cu o româncă, și-a construit o afacere agricolă și a devenit președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR).

Un fin observator al sectorului agricol, Perrein nu ezită să remarce progresul făcut de agricultura românească în ultimul deceniu, dar amintește că mai e mult loc de îmbunătățire. 

„Cred că am pierdut foarte mult timp din 1989 până în 2000, dar după aceea totul a mers foarte repede. Cel puțin în agricultură, am pornit, cu întârziere, acum zece ani de zile, dar de atunci s-a schimbat totul radical”, spune Perrein, într-un interviu acordat EurActiv.ro.

Totuși, adaugă el, mai sunt multe de făcut pentru ca România să ajungă la nivelul altor țări în ceea ce privește productivitatea. Randamentul culturilor de porumb locale este la jumătate față de Franța și o treime din cel obținut în Statele Unite.

„Da, a crescut producția de porumb și ne bucurăm pentru noi toți, dar să nu uităm că Franța are un milion de hectare cultivate cu porumb și în România avem două milioane și jumătate. Deci producția globală a depășit Franța, dar mai avem foarte mult de făcut”, spune președintele APPR.

O mare parte din această producție record va merge însă la export, și pentru că în România sectorul zootehnic este insuficient dezvoltat.

„România e ruptă în două... Între producția vegetală și producția zootehnică nu există corelare”, spune ministrul agriculturii, Petre Daea. „Nu întâmplător am pus în proiectul nostru și în strategie zootehnizarea țării românești. Nu-i posibil să ai 14-15 milioane de tone de porumb (producție anuală), să fii pe primul loc în Uniunea Europeană și să ai un efectiv de 4,5 milioane de suine... E aberant”.

 

„Și exportăm porumbul pur și simplu. De aceea, în Parlament a fost introdus proiectul privind creșterea efectivelor de suine în țară prin sprijin cu bani de la bugetul național pentru reproducție. Să putem multiplica acest efectiv de animale”, a declarat ministrul, în cadrul unei conferințe organizate de EurActiv luna trecută.

Într-adevăr, este foarte importantă filiera care vine cu valoare adăugată - carne, lapte și produse derivate din acestea, spune Arnaud Perrein, care însă se arată pesimist față de dezvoltarea agriculturii românești în această direcție. „Este mai ușor să cultivi un hectar de porumb decât să crești o vacă cu lapte, sau un porc sau păsări”. 

România a raportat producții record la principalele culturi vegetale în 2017, dar productivitatea medie este printre cele mai mici din Europa din cauza numărului mare de ferme de mici dimensiuni.

„În România se află o treime din numărul total de ferme din UE (3,422 milioane). Cea mai mare parte a acestora sunt ferme de subzistență și semi-subzistență (99,24% din total), cu o mărime medie de 2,04 ha și lucrează 55,4% din suprafața agricolă”, arată Alexandra Toderiță, director executiv, Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE).

Toderiță susține ca variantă pentru creșterea productivității, ba chiar pentru supraviețuire, în unele condiții, asocierea în cooperative agricole. Și Perrein spune că, în sudul României, sunt multe zone în care un fermier nu poate trăi decent cu mai puțin de 500 de hectare de teren. „Avem o climă semicontinentală și putem să facem și opt tone de grâu la hectar, dar putem să facem și zero. Să nu uităm și acest aspect”, spune fermierul din Ialomița.

„Trebuie să cream ferme viabile economic”, conchide Arnaud Perrein.