Fermele din România au început în ultimii ani să folosească roboții de muls pentru a compensa lipsa forţei de muncă. La nivel european, lucrurile sunt mult mai avansate, Comisia şi PE încurajând automatizarea muncii în agricultură.

”Prima problemă este lipsa forței de muncă. după cum bine știm. Este un nou trend acum: roboții de muls. Încercăm și noi să venim cu o ofertă foarte bună, foarte competitivă. Roboții de muls ajută foarte mult fermierul dacă rămâne fără angajați, fără îngrijitori să le rezolve această problemă. Este o soluție de moment. Să sperăm totuși că românii noștri de pretutindeni se vor întoarce la un moment dat în țară și vor încerca să dezvolte mici afaceri de familie”, spune Monica Zeamă de la firma INOC Center din București, referindu-se la problemele cu care se confruntă fermierii români şi la soluţii inovatoare pentru a veni în sprijinul acestora.

Fermierul Zoltan Szabo, președintele și acționarul principal al Societății Agricole Pădureni din Chișineu Criș, județul Arad, și-a cumpărat robot de muls pentru a nu închide ferma.

 ”Avem un robot de muls Astronaut A 4 de la firma Lely, care înlocuiește cel puțin 4 oameni cu aparate mobile de muls la bidon, pe lângă faptul că obține multe date. De-aia nici nu avem un efectiv mai mare de vaci în fermă, fiindcă robotul de muls poate deservi doar între 65-70 vaci la muls. Robotul m-a costat 126.000 de euro...N-am mai avut oameni cu care să lucrez și am avut de ales. Trebuia fie să lichidez efectivul, pentru că nu aveam cu cine să le mulg, fie să fac ceva și am luat decizia asta”, a povestit recent fermierul pentru Agrointel.ro.

La polul opus se află Olanda, unde roboţii în fermele de lapte sunt de mai mult timp o obişnuinţă. Aici, foarte multe ferme sunt aproape complet automatizate.

Mai populare printre fermierii români sunt dronele, folosite în special pentru urmărirea culturilor.

La un workshop organizat anul trecut de EurActiv.ro în parteneriat cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România, Alin Ilie, manager proiect, Agremo, a prezentat avantajele unei platforme software online, care analizează date cu ajutorul informaţiilor furnizate de drone, iar rezultatele acestor analize sunt furnizate fermierilor pentru a-i ajuta să-şi urmărească culturile.

Tehnologii inovative utilizează de ceva vreme şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

"Aşa cum pe actuala pe actuala perioadă de programare am folosit tehnologii inovative şi pe următoarea perioadă de programare ne dorim să nu rămânem în urmă, tot ce înseamnă zona de cloud, Microsoft Azure în mod special, tot ce înseamnă dispozitive mobile, atât cu sisteme de operare Android, cât şi cu sisteme iOS vor fi în mintea noastră, pentru a le utiliza şi pentru a le pune, bineînţeles, la dispoziţia tuturor solicitanţilor şi beneficiarilor atât pentru perioada actuală de programare cât a mai rămas din ea, cât şi pentru următoarea perioadă de programare pentru că e unul dintre obiectivele următorului pact", a precizat Daniel Ifrim, director, Direcţia IT, AFIR.

Dacă în România automatizarea agriculturii e mai lentă, la nivel european se alocă sume importante pentru cercetare şi inovaţie în agricultură.

Într-un interviu acordat în septembrie anul trecut EurActiv România, comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, a declarat că, în exerciţiul bugetar 2021-2027, UE va aloca direct 10 miliarde de euro pentru cercetare în domeniul agriculturii, dar va lăsa la latitudinea statelor membre decizia de cheltuire a banilor.

De ce a decis Comisia astfel? "Să vă dau un exemplu: utilizarea roboților pentru mulgere este mai mult sau mai puțin comună în anumite state membre, dar relativ rară în altele. În zonele în care utilizarea este redusă, ar putea fi de folos organizarea unor programe de training sau de schimb de informații privind folosirea acestor roboți sau chiar sprijinirea investițiilor în astfel de tehnologii”, a explicat Hogan.


Roboţii autonomi vor revoluţiona agricultura

Cu sprijinul UE, în  cadrul proiectului IntoCPS, compania daneză Agrointelli a creat Robotti, un agro-robot (agbot/agri-robot) care face aceleaşi lucruri ca şi un tractor de mici dimensiuni, dar fără a avea nevoie de un şofer.

Această primă versiune a lui Robotti este folosită pentru distrugerea buruienilor din culturile de porumb, sfeclă, ceapă, varză sau morcovi.

Automatizarea îi va ajuta în mod semnificativ pe fermieri, în condiţiile în care aceştia vor trebui să producă mai mult în viitor.

Producția mondială de alimente trebuie să se dubleze până în 2050 pentru a acoperi nevoile populației tot mai numeroase, cu obiceiuri alimentare care necesită tot mai multe resurse, estimează Comisia Europeană.