De asemenea, șeful de la Agricultură a precizat că va încerca să convingă Bruxelles-ul să prelungească derogările pentru fermieri cu privire la rotația culturilor și asigurarea zonelor neproductive și pentru anul 2024, având în vedere că România se încadrează în standardul Uniunii Europene de 4%, cu aproape un milion de hectare neproductive și încă 850.000 de hectare existente de-a lungul canalelor de irigații și de desecare.

"Am solicitat la Consiliul Agricultură și Pescuit la care am participat prelungirea derogării și pentru anul 2024 pentru toți fermierii de la implementarea cerințelor privind rotația culturilor (GAEC 7), respectiv cea privind asigurarea unui procent minim din suprafața agricolă dedicat zonelor sau caracteristicilor neproductive (GAEC 8), pentru a nu avea probleme ca terenul agricol din România să fie lăsat pârloagă, întrucât așa cum este transpus în Regulament, cred că nu este corect ca pârloaga să se realizeze pe beneficiar. Din punctul meu de vedere ar trebui să se realizeze la nivelul statului", a menționat, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii.

Acesta a subliniat că împreună cu Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) va elabora un studiu pe care îl va transmite Comisiei Europene, pentru a lua în considerare modificarea regulamentului european, care ar trebui să se aplice specific pe fiecare țară.

"Împreună cu ASAS, suntem în faza de elaborare a unui studiu cu care voi merge la Comisia Europeană și voi încerca să îi conving că ar trebui modificat acest regulament astfel încât să se aplice pe țară, pentru că România în momentul de față deține aproape un milion de hectare neproductive și mai mult de atât, de-a lungul canalelor de irigații și de desecare, acolo unde este teren agricol, România mai lasă nemuncite aproape 850.000 de hectare. Practic, România s-ar încadra în standardul Uniunii Europene de 4% pârloagă prin categoriile de teren pe care le are. Dacă facem un calcul, la 9 milioane de hectare de tern arabil, ori patru, înseamnă 360.000 de hectare, dar România deja are un milion pârloagă și 850.000 de hectare nelucrate, fiind zone de protecție și fiind teren fertil de-a lungul canalelor de irigații și de desecare", a explicat Florin Barbu.

În ceea ce privește importurile de cereale din Ucraina, șeful de la Agricultură a transmis că a semnat deja un acord cu alte patru state afectate de războiul de la granița României, respectiv Bulgaria, Ungaria, Polonia și Slovacia, pentru prelungirea restricțiilor până la 31 decembrie 2023.

"Am semnat la Varșovia un acord prin care toate cele cinci state afectate de război solicită prelungirea importurilor de cereale din Ucraina până la sfârșitul anului, iar lucru acesta se află deja în analiza Consiliul European. În perioada aceasta la Bruxelles este o perioadă de vacanță, dar sunt convins că începând cu data de 28 august se vor reîntâlni și aceste probleme urgente pentru fermieri vor fi puse pe tapet. Săptămâna viitoare voi avea din nou o videoconferință cu colegii mei din cele cinci state, unde se vor discuta cele două subiecte pe care le-am avut în Consiliul de Miniștri, respectiv derogarea de la a nu lăsa 4% teren pârloagă în România și prelungirea interdicțiilor pentru importurile de cereale din Ucraina", a spus el.

În opinia sa, Comisia Europeană nu ar avea argumente ca să nu prelungească interdicția importurilor de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea soarelui din Ucraina și după data de 15 septembrie, mai ales că ministrul ucrainean al Agriculturii a confirmat că România nu este piață de desfacere pentru cerealele ucrainene.

"Ministrul ucrainean al Agriculturii a spus în videoconferința pe care am avut-o că România nu este piață de desfacere pentru cerealele din Ucraina, acestea nu sunt destinate pieței din România și atunci nu știu ce ar putea împiedica prelungirea interdicției de la 15 septembrie până la sfârșitul anului. Cred că lucrurile sunt foarte clare și CE nu ar avea niciun argument, lucru pe care l-am spus și CE, dar l-am înștiințat și pe comisarul european pe agricultură, Janusz Wojciechowski", a menționat Barbu.

Ministrul a transmis că a mai solicitat Comisiei acordarea unui sprijin pentru fermierii români de 30 euro pe tonă pentru exportul cerealelor din România.

"Știm că Portul Constanța a fost destul de aglomerat, iar cheltuielile cu transportul ale fermierilor români au crescut foarte mult. De aceea am solicitat comisarului inclusiv acordarea unui sprijin de 30 euro pe tona de cereale pentru exportul cerealelor din România, având în vedere creșterea prețurilor la transport pentru fermierii români. Putem vedea pe bursă că prețul unei tone de cereale este de 200 de euro, iar aproape 50-60 euro reprezintă costuri cu transportul, diferența fiind foarte mare față de anii precedenți. Astfel, în Consiliul de miniștri, din data de 17 sau 18 septembrie voi reveni cu această solicitare. Consider că suntem îndreptățiți, ca stat, să dăm fermierilor români acest ajutor, dacă aproape 70% din tranzitul cerealelor din Ucraina s-a mutat pe teritoriul României", a explicat el.

Nu în ultimul rând, ministrul Agriculturii a subliniat că analizează suplimentarea listei supusă interdicției cu două noi produse, respectiv miere și ulei.

"Am discutat cu ministrul bulgar al Agriculturii și s-a luat în analiză în grupurile de lucru de la Comisie suplimentarea acestei liste, iar pentru România vorbim de ulei și miere, deci încă două produse. Sigur, România, pe miere și pe ulei, are grad de autosuficiență și consider că acele produse care vin din Ucraina ar trebui destinate țărilor care nu au acest grad de autosuficiență. Este un lucru extrem de important extinderea acestei liste cu produse în așa fel încât fermierii și producătorii români să nu fie afectați", a mai spus Barbu.

Întrebat dacă va lua o decizie similară Poloniei, care a anunțat recent că va menține interdicția asupra importurilor de cereale din Ucraina în cazul în care CE nu o va prelungi după data de 15 septembrie, ministrul Agriculturii consideră că România nu trebuie să fie agresivă iar Comisia va înțelege, prin dialog și cu argumente, că fiecare fermier întâmpină greutăți.

"Știu punctul de vedere al Poloniei, dar noi trebuie să fim responsabili și cred că prin dialog și cu argumente foarte clare Comisia Europeană va înțelege că fiecare fermier întâmpină greutăți. Nu cred că trebuie să fim foarte agresivi, și spun asta în calitate de ministru, avem întelegere la Bruxelles. Până să ajung ministru, toată lumea spunea: Comisia Europeană e o sperietoare. Nu este o sperietoare. În ultima discuție pe care am avut-o cu comisarul european pe agricultură i-am explicat că România are posibilitatea de a demonstra cu acte, cu cărți funciare, că are deja lăsat teren pârloagă mai mult de 4% și că nu trebuie făcute anumite regulamente tip pentru toate țările ci în funcție de specific. Sunt convins că lucrurile se pot rezolva, dacă ai un dialog și aduci argumente clare. Repet, eu nu sunt adeptul mersului în forță", a punctat șeful de la Agricultură.

Florin Barbu a adăugat că, în cazul în care CE nu prelungește interdicția, România va decide la nivel de guvern ce măsuri vor putea fi luate pentru a evita perturbări majore ale pieței.

"Asta se va discuta. Nu voi decide eu în calitate de ministru, vom avea o discuție la nivel de Guvern. Sunt sigur că și domnul premier va avea discuții la nivel de consiliu, vorbim aici fiecare pe palierul de răspundere și sunt convins că împreună vom lua cea mai de bună decizie pentru fermierii români", a transmis ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.