La nivelul Uniunii Europene, suprafața totală de teren alocată agriculturii organice a fost de 13,4 milioane de hectare în anul 2018, echivalentul a 7,5% din totalul terenului utilizat,

Malta și România se clasează pe ultimele locuri în UE, în contextul în care suprafețele de teren alocate agriculturii organice reprezentau doar 0,4% și, respectiv, 2,4% din suprafața totală de teren utilizată în agricultură, arată datele publicate miercuri de Eurostat, citate de Agerpres.

La polul opus, statele membre UE cu cea mai mare pondere a suprafețelor de teren alocate agriculturii organice în 2018 au fost: Austria (24,1% din suprafața totală de teren utilizată în agricultură), Estonia (20,6%), Suedia (20,3%), Italia (15,2%), Cehia (14,8%), Letonia (14,5%), Finlanda (13,1%) și Slovenia (10%).

Suprafața de teren alocată agriculturii organice în Uniunea Europeană a crescut cu 34% în 2018 comparativ cu situația din anul 2012, de la 10,04 milioane hectare până la 13,4 milioane de hectare. În aceeași perioadă, în România, suprafața de teren alocată agriculturii organice a crescut cu doar 13,2%, de la 288.261 hectare în anul 2012, la o suprafață de 326.260 de hectare în anul 2018.

Potrivit Eurostat, între 2012 și 2018 trei state membre (Bulgaria, Croația și Irlanda) au înregistrat o creștere de peste 100% a suprafeței de teren alocată agriculturii organice, cel mai mare avans (229,2%) fiind consemnat în Bulgaria.

Înainte ca o suprafață de teren să fie certificată ca fiind „organică”, trebuie să treacă printr-un proces de conversie, care poate dura 2-3 ani, în funcție de cultura agricolă.