"Deși există un grad de incertitudine în ceea ce privește datele referitoare la risipa alimentară în Uniunea Europeană, cantitatea de alimente produsă ce este irosită pare să fie inferioară estimărilor de la nivel mondial. Proiectul de cercetare finanțat de Uniunea Europeană estimează că aproximativ 20% din alimentele produse în Uniune sunt irosite. Conform studiilor existente, în România se aruncă în fiecare an aproximativ 2,55 milioane de tone de mâncare, adică peste 350 de grame de mâncare, ceea ce înseamnă aproximativ 129 kg/cap de locuitor. Din cele 129 kg/cap de locuitor risipite anual, 24% este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume și 1% carne”, a afirmat Aurel Simion, la o conferință de specialitate, relatează Agerpres.

Cea mai mare risipă de hrană se înregistrează în mediul urban. În comunitățile rurale se folosesc metode tradiționale de valorificare a resturilor de alimente în gospodării. În mediul urban peste 95% din resturile din municipii ajung la groapa de gunoi.

”Costurile asociate risipei de alimente sunt de cel puțin două feluri: costuri economice și costuri de mediu. Donarea de alimente ar trebui încurajată și va rămâne permanent un factor esențial de reducere a risipei alimentare", a afirmat Simion.

Oficialul MADR a menționat că instituția pe care o reprezintă finanțează, în prezent, cinci proiecte ce vizează reducerea atât a risipei alimentare, cât și gazelor cu efect de seră.

Un studiu realizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, care evaluează percepția populației privind risipa alimentară în România, produsele de panificație și mâncărurile pregătite acasă sunt cele care au cel mai mare risc de risipă în gospodăriile românilor, deși tendința de risipire s-a diminuat semnificativ în ultimii ani (2020 față de 2016) cu 63,8%, respectiv cu 61,11%.

Conform cercetării, până la 50% din toată risipa alimentară o produc consumatorii individuali din orașe.