Această ușoară scădere la nivelul UE, de la valoarea maximă a producției din 2022, a pus capăt trendului ascendent care începuse în 2010. Modificarea valorii nominale a reflectat echilibrul între o scădere a volumului producției (-2,3%) și o ușoară creștere a prețului nominal pentru bunuri și servicii agricole (+0,8%).

Informațiile, publicate miercuri de Eurostat, provin din conturile economice pentru agricultură (EAA) pentru 2023.

Deși volumul producției agricole din UE în 2023 a fost puțin mai mic decât în 2022, au fost 10 țări din UE în care volumele au fost mai mari. Cele mai mari rate de creștere au fost în Ungaria (+26%) și Slovacia (+12%). În celelalte țări s-au înregistrat scăderi, cele mai accentuate fiind în Grecia (-16%), Estonia, Letonia, Spania (fiecare -9%) și Suedia (-8%).

Puțin mai mult de jumătate (51%) din valoarea producției agricole a UE în 2023 a provenit din culturi (273,6 mld. euro, -6% comparativ cu 2022) și 40% din animale și produse de origine animală (214,3 mld. euro, +2% comparativ cu 2022). Partea rămasă a provenit din servicii agricole și activități secundare.

Mai mult de jumătate (57,8%) din valoarea producției agricole a UE a fost realizată în 2023 în patru state. Este vorba despre Franța (95,8 miliarde euro), Germania (76,1 miliarde euro), Italia (73 miliarde euro) și Spania (65,6 miliarde euro), Țările de Jos (41,5 miliarde euro), Polonia (36,8 miliarde euro) și România (22,2 miliarde euro).

La un loc, cele șapte state membre au fost responsabile pentru trei sferturi (76,5%) din valoarea producției agricole a UE anul trecut.

Costurile inputurilor agricole din UE care nu au legătură cu investițiile (consum intermediar) au fost cu 3% mai mici în 2023 față de 2022.

Modificările valorii producției agricole și consumului intermediar în 2023 au dus la o creștere de 0,5% a valorii adăugate brute generate de agricultură.