Ministerul Agriculturii a vrut să introducă proiecte pentru infrastructura de gestionare a apei în valoare de 6,5 miliarde de euro în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă s-a lovit de opoziția Comisiei Europene, care a considerat că proiectele nu contribuie suficient la înverzirea economiei.

Dar seceta este o problemă tot mai arzătoare în România, recoltele de chiar anul trecut fiind serios afectate de lipsa ploilor. Ca urmare, oficialii Ministerului Agriculturii caută surse de finanțare în altă parte.

„Cu siguranță în următorii ani, proiectul va fi finanțat din alte surse, pentru că este necesar, este vital și, dacă în PNRR, Comisia a decis că nu poate finanța, cu siguranță de la bugetul de stat va trebui să alocăm bani, sume serioase, în așa fel încât într-un ritm mai alert decât s-a făcut până acum să avem o strategie de gestionare a apei cât mai inteligentă și cât mai utilă nouă”, spunea Adrian Oros, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, în iunie, după ce guvernul a transmis Comisiei propunerea finală de PNRR.

În aceasta, din cele 8 miliarde de euro cerute inițial pentru agricultură au rămas doar 230 de milioane de euro pentru realizarea sistemului de desecare, un program realizat împreună cu Ministerul Educației privind liceele agricole și învățământul dual, și platformele de colectare dejecții proiectate împreună cu cei de la Ministerul mediului.

Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, cel care a gestionat agregarea PNRR, a explicat că problema sistemelor de irigații propuse de Ministerul agriculturii o reprezintă consumul de apă, de aceea nu au putut fi incluse în PNRR, dar că acestea pot fi totuși finanțate din alte surse.

„Trebuie să avem un proiect național pentru irigații, putem să folosim banii de la Ministerul agriculturii. Este singurul minister pe lângă cel pe care-l conduc care își face programare pentru fondurile europene proprii. Au câteva miliarde. Putem să facem eligibile irigațiile acolo, dacă schimbăm sistemul, dacă acoperim canalele și le digitalizăm, dacă folosim altfel de distribuție de la canalele principale”, a spus Ghinea, într-un interviu la Digi24. 

Însă accesul la fondurile europene s-ar putea să fie îngreunat pentru că noua Politică Agricolă Comună pune, de asemenea, un important accent pe gestionarea sustenabilă a resurselor naturale, inclusiv a celor de apă. Acest lucru înseamnă că vor fi finanțate cu prioritate instalații eficiente de irigații și fermierii care își adaptează pământurile în funcție de sistemele de management ale bazinelor hidrografice. România are o problemă la acest capitol, deoarece nu are un cadastru al apelor, după cum a subliniat ministrul Cristian Ghinea.

Oficialii români încearcă însă să obțină mai multe resurse din Fondul european pentru agricultură și dezvoltare rurală - pilonul al doilea al PAC. Fondurile din această sursă pot fi obținute doar în baza unui Plan strategic național, iar Ministerul agriculturii este nemulțumit de cum arată acum Regulamentul în baza cărora vor fi elaborate aceste Planuri Naționale Strategice.

Potrivit unui comunicat de presă emis săptămâna trecută, Ministerul agriculturii și dezvoltării rurale a acordat mandat Reprezentanței Permanente a României pe lângă UE- Comitetul Special pentru Agricultură pentru îmbunătățirea textului Regulamentului, astfel încât acesta să răspundă nevoilor și priorităților agriculturii românești.

Una dintre cerințe se referă la prevederea referitoare la irigații care, în opinia guvernului român, „trebuie să fie îmbunătățită din perspectiva eligibilității pentru a putea realiza investiții în infrastructura secundară, așa cum s-a solicitat în cadrul consiliilor de miniștri”.

Cu privire la investițiile realizate din Fondul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, România cere ca rata intensității să rămână 75%, așa cum a fost agreat în cadrul negocierii politice din iunie și nu 65% așa cum este prevăzut în actualul text al regulamentului.