România nu a solicitat Comisiei Europene interzicerea cultivării organismelor modificate genetic pe teritoriul său, în timp ce 19 state membre au anunţat autorităţile de la Bruxelles că doresc acest lucru.

Termenul limită până la care statele membre puteau opta pentru interzicerea cultivării organismelor modificate genetic pe teritoriul lor a expirat pe 3 octombrie.

Cultivarea organismelor modificate genetic este permisă în UE, dar statele membre pot opta pentru interzicerea deplină sau pentru restricţionarea cultivării acestora pe teritoriul lor.

Comisia Europeană a anunţat că, până la 3 octombrie, 19 state membre au anunţat că doresc interzicerea cultivării OMG.

Cele 19 state membre sunt: Austria, Belgia (în Valonia), Bulgaria, Croația, Cipru, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Slovenia și Marea Britanie (în Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord).

La solicitarea Euractiv.ro, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a precizat că "nu a solicitat Comisiei Europene modificarea domeniului geografic de aplicare a autorizaţiei porumbului MON 810, în baza prevederilor art. 26c (1) din Directiva (UE) 2015/412 a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2001/18/CE în ceea ce priveşte posibilitatea statelor membre de a restricţiona sau de a interzice cultivarea organismelor modificate genetic (OMG) pe teritoriul lor”.

Constantin: Cultivăm un singur soi de porumb modificat genetic, pe suprafeţe foarte mici

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a explicat, pentru Radio România Actualităţi, că în România se cultivă un singur soi de porumb modificat genetic, pe suprafeţe foarte mici.

”Sigur că, în momentul în care vom avea soia, de exemplu, modificată genetic, aprobată de către organismul internaţional şi european, atunci vom avea o dezbatere publică. Eu ştiu deja răspunsul fermierilor. Toţi fermierii, toţi cercetătorii îşi doresc această cultură”, a declarat Constantin.

”Sigur că există o dezbatere pe care trebuie să o facem la nivelul societăţii, pentru că sunt foarte multe ONG-uri care militează împotriva culturilor de organisme modificate genetic. Trebuie să facem o discuţie amplă şi decizia să o luăm după ce vom avea şi societatea pregătită”, a afirmat Daniel Constantin.

Referitor la importurile de OMG, ministrul Agriculturii a precizat că sunt aduse în ţară, din America, cantităţi semnificative de furaje obţinute din soia modificată genetic.

Motivele pentru interzicerea cultivării OMG-urilor

Legislaţia europeană privind OMG a fost modificată după ce unele state au cerut mai multă libertate şi flexibilitate în a restricţiona şi interzice cultivarea OMG-urilor pe teritoriile lor.

Comisia Europeană a propus modificări, iar propunerea legislativă a fost pusă pe agenda Parlamentului European în 2010. A fost însă votată abia pe 13 ianuarie 2015, din cauza dezacordului dintre statele membre care favorizează OMG și cele care se opun.

Noile reguli permit statelor membre să interzică OMG din motive de protecţie a mediului, altele decât cele enumerate în evaluarea ştiinţifică de risc realizată de Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA).

Astfel, statele membre pot interzice recoltele de OMG ţinând cont de cerinţele privind planificarea urbană sau naţională, impactul socio-economic, evitarea prezenţei involuntare a organismelor modificate genetic în alte produse şi obiective ale politicii agricole.

Înainte ca un stat membru să adopte astfel de măsuri, legislaţia cere o procedură care să le permită companiilor producătoare de OMG să-şi dea acordul pentru interdicţii asupra autorizaţiilor lor de punere pe piaţă. Dacă o companie nu este de acord, statul membru poate impune restricţia unilateral.

În prezent, porumbul MON810 de la Monsanto este singurul organism modificat genetic cultivat în UE. Cartoful modificat genetic Amflora a fost interzis de către Tribunalul UE în 2013, după ce iniţial fusese aprobat de Comisia Europeană.