Legea pentru refacerea naturii a fost votată în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, pe 12 iulie, și a trecut cu 336 de voturi pentru, 300 împotrivă și 13 abțineri.

Până în 2030, UE trebuie să pună în aplicare măsuri de refacere care să acopere cel puțin 20% din zonele sale terestre și maritime, potrivit eurodeputaților.

Legea urmărește refacerea ecosistemului, pentru a combate schimbarea climatică și  pentru a nu-și pierde biodiversitatea, precum și pentru a reduce riscurile pentru securitatea alimentară. Proiectul de lege nu impune crearea de noi zone protejate în UE și nu blochează noi infrastructuri de energie din surse regenerabile - acestea sunt de interes public.

Condiții

Măsurile de restaurare să acopere 20% din ecosistemul UE până în 2030 (terestru și maritim). Cu câteva condiții însă:

1. legea se aplică numai atunci când Comisia a furnizat date privind condițiile necesare pentru a garanta securitatea alimentară pe termen lung

2. atunci când țările UE au cuantificat suprafața care trebuie restabilită pentru a atinge obiectivele de refacere pentru fiecare tip de habitat.

Reguulamentul votat de Parlamentul European prevede, de asemenea, posibilitatea de a amâna obiectivele în cazul unor consecințe socioeconomice excepționale.

În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia ar trebui să evalueze orice decalaj între nevoile financiare legate de refacerea naturii și finanțarea disponibilă din partea UE și să analizeze soluții pentru a elimina acest deficit, în special prin intermediul unui instrument specific al UE. 

• 
  

 Ce prevede legea privind restaurarea naturii și de ce este importantă pentru România - argumentele susținătorilor legii:

- Orașele din România au nevoie de mai multe spații verzi pentru un aer mai curat. Prin această lege se solicită menținerea unei suprafețe nete de spații verzi urbane până în 2030, împreună cu o creștere de 3% a suprafeței totale acoperite de spații verzi urbane până în 2040 și o creștere de 5% până în 2050.

- De la păduri la câmpii și pajiști, natura degradată a României trebuie restaurată. Legea setează ca obiectiv restaurarea a cel puțin 20% din terenurile și mările degradate ale UE până în 2030 și a tuturor zonelor care necesită restaurare până în 2050. Numai ecosistemele sănătoase pot furniza apă potabilă, aer curat, sol fertil și polenizatori activi.

- Avem nevoie de albine. Legislația își propune inversarea declinului populațiilor de albine, fluturi, bondari și a altor polenizatori până în 2030, precum și sprijinirea creșterii populațiilor de polenizatori. 

„În România, ne așteaptă în toamnă amendamente care ar merge exact în direcția opusă. Mulți parlamentari români vorbesc, în discursuri, despre păduri și natură, dar la vot fac diferit. Trebuie să ne apărăm pădurile, spațiile verzi care dispar din orașe, să protejăm solurile, albinele și tot ceea ce ne dă viață, aer curat și apă”, a declarat Nicu Ștefănuță.

Mai mulți reprezentanți ai societății civile și ai Parlamentului European s-au mobilizat înaintea votului din Parlamentul European, în încercarea de a contracara și campanii masive purtate în scopul deiznformării.

Scrisoare deschisă către eurodeputații români: Susțineți legea UE privind refacerea naturii


Cu câteva zile înainte de votul din plen, europarlamentarul Nicu Ștefănuță (Grupul Verzilor/ALE) a inițiat, împreună cu lideri și reprezentanți ai mișcării verzi din România, o scrisoare deschisă către eurodeputații români prin care le cere să voteze, pe 12 iulie, Legea privind restaurarea naturii.

"Suntem îngrijorați de campania negativă lansată împotriva Legii UE privind refacerea naturii, campanie bazată pe minciuni și alarmism. Este descurajator să asistăm la dorința unor politicieni de a risca viitorul nostru colectiv în favoarea unei campanii electorale ieftine, menită să se plieze pe dorințele extremei drepte", se arăta în scrisoarea deschisă.


"Prin susținerea și votul în favoarea legislației privind refacerea naturii, veți trimite un mesaj puternic de implicare și preocupare față de cetățenii României aflați în prima linie, care resimt în mod direct efectele poluării și deteriorării naturii", a declarat Mihaela Sirițanu, copreședinte Volt.

PPE, inclusiv membrii români, s-au opus vehement propunerii de regulament.