În industria viticolă fondurile europene au fost absorbite 100%, fiind singurul sector cu un  rezultat atât de spectaculos. În perioada 2009-2013, banii europeni alocați s-au ridicat la 42,1 milioane de euro/an, iar în perioada 2014-2018, 47,7 milioane de euro, a declarat Victor Ciupercă, vicepreședinte al Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Vin, într-un interviu la ZF Live. 

Banii europeni  au dus la investiții în piața vinului. Un efect implicit a fost concurența sporită. „Foarte mulți mici antreprenori  au primit 14.000 euro pe hectar din fonduri europene și au câștigat între 2.000 și 3.000 euro la hectar. Au ajuns la un profit  între 200.000 și 300.000 euro, la o suprafață de 100 de hectare. Acum unii dintre aceștia încep să renunțe la afacere după ce au văzut care sunt dificultățile din domeniu. În piață rămân cei care vor să facă viticultură”, adaugă Ciupercă, potrivit sursei citate.

Ce alte efecte au mai avut fondurile europene în piață? EURACTIV.ro l-a întrebat pe Cezar Ion, fondatorul publicației de nișă Vinul.ro.

Fondurile europene accesate, condițiile impuse pentru acordarea acestora au contribuit la mai multă onestitate în piață, consideră Cezar Ion.

EurActiv.ro: Ești un observator al pieței vinului din România de o perioadă bună de timp.
Cezar Ion: Din septembrie 2002 mă ocup de piața vinului din România.

Fondurile accesate au contribuit la o afacere onestă

Cezar Ion, fondator revista Vinul.ro: Piața a evoluat enorm din punct de vedere al producătorului: toate fondurile europene accesate, toate condițiile care au fost puse pentru accesarea acestor fonduri europene au contribuit la o afacere onestă, la construirea unei industrii oneste.

„Sigur, nu e cea mai competitivă, dar măcar e pe bazele corecte. Într-o lume care e tot mai supusă suspiciunii, fondurile europene, în vinul din România, au ajutat enorm la construirea unei lumi corecte”. - Cezar Ion

„Avem o diversitate de crame, avem o competiție, toate acestea sunt posibile pentru că au existat bani din afară. Nu existau banii ăștia în România”, adaugă fondatorul revistei de nișă.

În volum hectolitri, vârful producției de vin a fost înregistrat în 2013, peste 5 milioane de hectolitri, iar după acest an nivelul s-a situat la 4 milioane de hectolitri - potrivit publicației citate, unul din motive fiind acela că nu toți cei care au investit au reușit să se mențină în piață.

Pe de altă parte, statisticile KeysFin indică o creștere ușoară în bani a producției de vin și menționează România ca fiind printre puține țări din Uniunea Europeană care a înregistrat creșteri la nivelul anului 2017. Printre factorii care au favorizat creșterea, consideră analiștii de la KeysFin, se numără investițiile și creșterea consumului.

Consumatorul în fața ofertei diversificate

Pe o piață unică, după aderarea României la UE, la 1 ianuarie 2007, producătorii români s-au trezit direct concurați, în condițiile pieței unice, iar consumatorii au avut în față o mai grea alegere. Ca efect, consumul a crescut, iar clientul a început să se documenteze mai mult, pentru a alege mai bine.
 
Dacă până în 2007 vinul era un domeniu predilect al cunoscătorilor dintr-un cerc închis, care aveau un limbaj specific, ermetic, ulterior, piața s-a deschis. Revista de nișă chiar asta și-a propus, să arate că vinul nu este băutură, ci este o stare de spirit, „e cultură, e bună-cuviință”.

„Oamenii trebuie ajutați să descopere singuri ce le place. Trebuie informați, urmând să ia singuri deciziile”, spune Cezar Ion. „Cu timpul, am ajuns ca vinul, în mediile urbane, în rândul persoanelor de peste 28 de ani, să fie un produs de aspirație, un produs de eleganță, un produs către care mulți tind și îl consumă și dacă nu îl înțeleg neapărat pe deplin, dar simt că există aici un univers”, adaugă acesta.

EurActiv.ro: Publicația voastră a dat "save" în www industriei vinului.
Cezar Ion: Afacerea mea vorbește despre vin, dar este un spațiu unde te poți întâlni cu prietenii în spațiul virtual.

EurActiv.ro: De ce ai ales vinul?

Cezar Ion: Pentru că vinul este prietenie, este soare, este bună-cuviință, este educație, este cultură, este tot. Evoluția e o spirală, ne întoarcem pe aceleași coordonate, fiecare generație redescoperă câte ceva, iar călătoria e lucrul important.

Ce alte efecte au mai avut fondurile europene în piață? EURACTIV.ro l-a întrebat pe Cezar Ion, fondatorul publicației de nișă Vinul.ro.

Fondurile europene accesate, condițiile impuse pentru acordarea acestora au contribuit la mai multă onestitate în piață, consideră Cezar Ion.

EurActiv.ro: Ești un observator al pieței vinului din România de o perioadă bună de timp.
Cezar Ion: Din septembrie 2002 mă ocup de piața vinului din România.

Fondurile accesate au contribuit la o afacere onestă

Cezar Ion, fondator revista Vinul.ro: Piața a evoluat enorm din punct de vedere al producătorului: toate fondurile europene accesate, toate condițiile care au fost puse pentru accesarea acestor fonduri europene au contribuit la o afacere onestă, la construirea unei industrii oneste.

„Sigur, nu e cea mai competitivă, dar măcar e pe bazele corecte. Într-o lume care e tot mai supusă suspiciunii, fondurile europene, în vinul din România, au ajutat enorm la construirea unei lumi corecte”. - Cezar Ion

„Avem o diversitate de crame, avem o competiție, toate acestea sunt posibile pentru că au existat bani din afară. Nu existau banii ăștia în România”, adaugă fondatorul revistei de nișă.

În volum hectolitri, vârful producției de vin a fost înregistrat în 2013, peste 5 milioane de hectolitri, iar după acest an nivelul s-a situat la 4 milioane de hectolitri - potrivit publicației citate, unul din motive fiind acela că nu toți cei care au investit au reușit să se mențină în piață.

Pe de altă parte, statisticile KeysFin indică o creștere ușoară în bani a producției de vin și menționează România ca fiind printre puține țări din Uniunea Europeană care a înregistrat creșteri la nivelul anului 2017. Printre factorii care au favorizat creșterea, consideră analiștii de la KeysFin, se numără investițiile și creșterea consumului.

Consumatorul în fața ofertei diversificate

Pe o piață unică, după aderarea României la UE, la 1 ianuarie 2007, producătorii români s-au trezit direct concurați, în condițiile pieței unice, iar consumatorii au avut în față o mai grea alegere. Ca efect, consumul a crescut, iar clientul a început să se documenteze mai mult, pentru a alege mai bine.
 
Dacă până în 2007 vinul era un domeniu predilect al cunoscătorilor dintr-un cerc închis, care aveau un limbaj specific, ermetic, ulterior, piața s-a deschis. Revista de nișă chiar asta și-a propus, să arate că vinul nu este băutură, ci este o stare de spirit, „e cultură, e bună-cuviință”.

„Oamenii trebuie ajutați să descopere singuri ce le place. Trebuie informați, urmând să ia singuri deciziile”, spune Cezar Ion. „Cu timpul, am ajuns ca vinul, în mediile urbane, în rândul persoanelor de peste 28 de ani, să fie un produs de aspirație, un produs de eleganță, un produs către care mulți tind și îl consumă și dacă nu îl înțeleg neapărat pe deplin, dar simt că există aici un univers”, adaugă acesta.

EurActiv.ro: Publicația voastră a dat "save" în www industriei vinului.
Cezar Ion: Afacerea mea vorbește despre vin, dar este un spațiu unde te poți întâlni cu prietenii în spațiul virtual.

EurActiv.ro: De ce ai ales vinul?

Cezar Ion: Pentru că vinul este prietenie, este soare, este bună-cuviință, este educație, este cultură, este tot. Evoluția e o spirală, ne întoarcem pe aceleași coordonate, fiecare generație redescoperă câte ceva, iar călătoria e lucrul important.

Disclaimer secțiune