Dezbatere despre dificultăți și inegalități de accesare a instrumentelor inovatoare în agricultură, organizată de EURACTIV România, proiect The CAP: Beyond Agriculture, cofinanțat prin programul IMCAP al Uniunii Europene. Partener media: StartupCafe.

UPDATE (28.11.2020) Workshopul a fost dedicat sectorului; concluziile vor fi prezentate în curând într-o suită de materiale video sinteză. Urmăriți un scurt sumar al modulului introductiv, cu intervențiile reprezentanților instituțiilor europene în materialul video din deschiderea articolului sau în materialul multimedia de mai jos, Agricultura la timpul Digital.

Evenimentul a fost moderat de jurnaliștii Ovidiu Popica - StartupCafe.ro și Bogdan Neagu, EURACTIV.ro.

UPDATE (27.11.2020, orele 10:00 - 13:00)

Sesiunea 1: Cum ne pregătește Uniunea Europeană pentru reforma digitală în agricultură 

Mihaela Luca, emisar pentru România în cadrul DG AGRI, Comisia Europeană - Digitalizarea este una dintre prioritățile Comisiei Europene pentru perioada următoare. În plus, pandemia ne-a demonstrat că e nevoie de digitalizare. 

Cum poate Comisia să ajute statele membre pentru a avea o tranziție mai ușoară și mai rapidă către digitalizare? 

În special, prin programe de finanțare:

- prin Politica Agricolă Comună (PAC) se vor putea finanța anumite acțiuni atât prin Pilonul I, care e dedicat plăților directe, cât și prin Pilonul II, care e dedicat dezvoltării rurale.

- În PAC se introduce un nou instrument de sprijinire a practicilor agricole benefice pentru mediu și climă - eco-schemele. Agricultura de precizie e un exemplu de eco-schemă.

- Prin Pilonul II, se vor putea sprijini atât investițiile în infrastructura de internet de bandă largă în zona rurală, cât și îmbunătățirea competențelor digitale ale persoanelor din mediul rural.

De menționat că România se află printre ultimele locuri în UE în ceea ce privește acoperirea cu infrastructură de internet, dar și în ceea ce privește competențele digitale ale populației din rural.

- Tot prin Pilonul II pot fi finanțate investițiile și proiectele inovatoare în cadrul fermelor, IMM-urilor, în cadrul unităților de procesare, servicii de consiliere și implementarea sistemului de cunoștințe și inovare în agricultură (acquis)

- De asemenea, se finanțează proiecte depuse în cadrul Parteneriatului european pentru inovare

- În Orizont Europa, noul program-cadru pentru cercetare și inovare, există un portofoliu pentru digitalizare și tehnologii de date în agricultură  

În acest moment, CE finanțează două proiecte de cercetare la care participă și instituții și organizații din România. Unul se referă la digitalizarea în lanțul agroalimentar - SmartAgriCenter (cu un buget de 20 de milioane de euro) și Internet of Food and Farm (30 milioane de euro). 

- Facilitatea pentru redresare și reziliență va fi adoptată în curând și va oferi sprijin prin intermediul granturilor și a împrumuturilor pentru investiții și reforme cu scopul de a atenua economic și financiar impactul pandemiei de COVID-19.

Prioritățile acestei Facilități:

- introducerea rapidă a serviciilor de internet în bandă largă

- digitalizarea administrației publice

- capacități de cloud de date și procesoare durabile

- educație și formare pentru a sprijini competențele digitale

- Prin NextGeneration EU s-a acordat Programului de dezvoltare rurală o sursă suplimentară de finanțare, pentru redresare ecologică și digitală după criză. Bugetul - circa 7,5 miliarde de euro.

- Programul Europa Digitală e dedicat în totalitate digitalizării, cuun buget de 9,2 miliarde de euro pentru perioada de programare 2021-2027

Prin acest program, în agricultură și industria alimentară se pot finanța centre de inovare digitală, testarea și experimentarea punerii în funcțiune a inteligenței artificiale, precum și un spațiu european comun al datelor agricole.

Cum sunt apărate interesele României în Parlamentul European?

Carmen Avram (PSD, S&D):

- în PE există un grup de deputați care fac tot posibilul să asigure României un drum lin către ceea ce urmează, un viitor revoluționar care va schimba modul în care se va face agricultură

- stăm foarte prost la digitalizarea în agricultură în comparație cu restul Europei - ”ce face fermierul român când se trezește: se uită la vreme, ce face fermierul european: se uită la bursă”

- singurii care-și permit investiții sunt marii fermieri

- digitalizarea e un punct-cheie al viitoarei PAC și al Green Deal

- fonduri pentru agricultură (cum ar fi internet de mare viteză) sunt disponibile și în Politica de coeziune și în programul de dezvoltare regională

- în întâlnirile cu fermierii români, noi pledăm pentru asociere, PE dorește ca un fermier să poată facă parte din mai multe asociații, în funcție de activitățile derulate

- statul român trebuie să facă programe și campanii de informare, astfel încât fermierul român să nu se mai uite la vreme, ci la calculator

- agricultorii români au un sprijin în deputații români din PE, suntem alături de ei, organizăm evenimente, îi consultăm atunci când există un vot în Parlamentul European

Cum ajung informațiile, deciziile de la Bruxelles la firul ierbii?

Daniel Buda (PNL/PPE):

- avem un pământ care nu poate fi extins, avem resurse limitate de apă, schimbări climatice care ne obligă să luăm de urgență măsuri

- UE vine cu resurse financiare consistente

- sunt foarte multe activități care pot beneficia de digitalizare, un exemplu e gestionarea apei, folosirea îngrășămintelor

- agricultorii nu au culoare politică, interesul țării e dincolo de politică

- asocierea în agricultură: nu vom rezista pe piață dacă nu fermierii nu se asociază

- marea problemă în agricultură nu e producția, ci capacitea de a vinde

- fermierul nu are timp să se ocupe de proiecte, de aceea în PE am prevăzut fonduri europene pentru firmele de consultanță pentru fermieri

- trebuie să prevenim și risipa alimentară

- România are un sol fertil, care nu e obosit de substanțe chimice

- Fondurile europene pot deveni o piatră de moară. Dacă nu le accesăm, iar celelalte state membre o vor face, își vor crește capacitatea de producție și-și vor reduce costurile, în timp ce noi nu vom rămâne competitivi pe piață (Ex: merele din Polonia vândute azi pe piața din România)

Sesiunea 2: Este România un stat membru pregătit pentru reforma digitală în agricultură?

Tatiana Preda, director general, Direcția de Politici Agricole: 

- România va susține investiții masive în cercetare și inovare în perioada următoare

- Tehnologiile digitale vor ocupa un loc important în viitor, vor fi finanțate activ în acest sens prin intermediul Planului național strategic 

Alexandru Potor, președinte Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală:

- e nevoie de un program permanent pentru fermieri privind digitalizarea

- ne confruntăm cu o forță redusă a fermierilor, astfel că ei s-ar putea să nu fie foarte fericiți când vine vorba de digitalizare, dacă nu înțeleg beneficiile ei

- am purtat discuții în acest sens în cadrul creionării strategiilor de dezvoltare locală, lipsește acel impuls inițial 

- în mod clar, vom avea o linie pentru digitalizare în Planul strategic

Ben Mehedin, manager responsabil de Comunitățile de Fermieri și Produse Locale, Fundația ADEPT Transilvania:

- e nevoie de conexiune la internet pentru digitalizare, România are o viteză mare de conectare, dar nu peste tot

- nu avem o structură coerentă, o platformă comună, infrastructură 

- digitalizarea presupune și o aparatură foarte scumpă, ne trebuie personal care să cunoască noțiuni de software 

- noi am mers în salturi și nici acum nu văd o strategie, să stea toți la aceeași masă: cei care creionează politicile cu cei care le aplică.

- nu ne adunăm pentru a discuta despre interesul comun, de aici sincopele și problemele 

- o altă problemă e transferul de cunoștințe către cei ar trebui să folosească aceste tehnologii

 Cine ne-ar putea învăța?

- putem învăța de la albine, dar românii nu prea își respectă fișa postului și să respecte ierarhia

- mai există sistemul stânii, unde baciul e șeful, ciobanii lucrează, iar oamenii pun oile la comun și nu prea contestă modul de lucru

Aurel Cozma, director executiv Asociația de Dezvoltare Intercomunitară "Valea Someșului” și apicultor:

- albina are o formă de organizare care nu s-a schimbat de la începuturi, nu o schimbă din patru în patru ani

- în apicultură, putem concura cu cei mai buni producători din lume

- în prezent, chinezii sunt cei mai buni, sunt avansați din punct de vedere digital, putem să facem și noi cei în sensul acesta

- cei care evaluează proiectele de la AFIR ne-au respins în trecut proiecte pe inovare, dacă mergem pe digitalizare nu știu câți consultanți sunt pregătiți să ne ajute

Sesiunea 3: Politicile publice și potențialii finanțatori din UE și România 

Mihai Moraru, director general AFIR (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale):

- specialiștii trebuie să acopere un câmp foarte amplu de domenii: de la apă-canal până la albine, avem o resursă umană limitată, e greu să le acoperim pe toate, dar consideră că AFIR are o resursă umană bine pregătită, capabilă să răspundă provocărilor

- piața consultanței e destul de bine ancorată în realitate, proiectele de până acum au fost de bună calitate

- acum avem de absorbit 2,5 miliarde de euro

- în privința digitalizării, trebuie păstrat un echilibru, digitalizarea excesivă în domeniul pomicol, viticol, forțarea unei producii prea mari ar putea aduce un prejudiciu în privința gustului

- trebuie să lucrăm mai mult la digitalizare pe partea de procesare

Oana Neagu, director COPA-COGECA (Comitetul Profesional al Organizațiilor în Agricultură – Comitetul General pentru Cooperare în Agricultură):

- digitalizarea, tehnologiile inovative joacă un rol important în agricultura europeană, iar rezultatele se văd în creșterea productivității și a reducerii emisiilor poluante

- avem un cod de conduită legat de digitalizare și de accesul și controlul datelor, e foarte important ca fermierul să fie protejat înacest proces

- structurile cooperative sunt importante în Europa, pot folosi sisteme/echipamente în comun, știu că la noi ”cooperativa” are încă niște conotații negative, iar conceptul i-ar putea ajuta pe fermierii români să aibă un acces mai facil la tehnologii

Ștefan Pădure, președinte, APAR (Asociația Pentru Promovarea Alimentului Românesc):

- în asociații implicarea trebuie să vină de jos, de la firul ierbii, neimplicarea duce la derapaje, fermierii trebuie să-și semnaleze problemele

- ne lipsesc obiectivele propuse asumate de către mediul asociativ, astfel încât ele să nu se schimbe în funcție de politic, ele trebuie să aparțină agriculturilor

- acum avem o abordare foarte bună pe Planul strategic

- avem un model depășit de evaluare, în UE se folosesc evaluatori externi, AFIR ar trebui să externalizeze, e nevoie de o reformă

- noi am continuat abordarea socialistă și am avut exces de marfă, acum lucrurile s-au mai schimbat  

George Cățean, fermier, coordonator al Rețelei Rural PLUS, candidat pentru Senat:

- propun centre de dezvoltare rurală, deoarece există o lipsă de informare și consultantă în rândul fermierilor, aceștia ar trebui să beneficieze de un set de servicii pentru ca aceștia să poată deveni antreprenori

- e foarte important să susținem fermele mici și mijlocii ca ferme integrate

- n-avem un cadru legislativ privind lanțurile alimentare

- supermarketurile nu sunt un dușman al fermierilor, trebuie să ne gândim la o strategie, pentru că e loc pentru produsele românești pe piață

Când: vineri, 27 noiembrie, 10:00 - 12:00. Stakeholders workshop este un eveniment cu un număr limitat de participanți, identificați de către organizatori ca persoane cu un punct de vedere conturat și relevant din perspectivă tematică.

Pactul Verde European (European Green Deal) al Comisiei Europene imaginează Europa ca fiind primul continent neutru climatic, până în 2050.

Strategia De la Fermă, la Furculiță (Farm2Fork), propune ca toți actorii din domeniu să își joace cât mai bine rolul în îmbunătățirea standardelor de mediu, în realizarea consistenței și a durabilității lanțului agro-alimentar, prin soluții practice de ultimă generație.

Dezbaterea ”Agricultura digitală resursă pentru hrana naturală” găzduiește schimbul de informații și păreri între stakeholders și propune printre keynote speakers membri ai Parlamentului European, reprezentanți ai mediului academic, cercetători, reprezentanți ai Grupurilor de Acțiune Locală (GAL), dezvoltatori de tehnologii digitale și instrumente inovatoare în agricultură.

Știut fiind că agricultura depinde și influențează schimbările climatice, lansăm posibile provocări de discuție:

• Ce soluții vizează UE pentru ca Europa să atingă ținta de continent climatic neutru în 2050? Green Deal și Farm2Fork ar putea accelera procesul de digitalizare?

• În relația ecosistem - agricultură - alimente - emisii de carbon, ce rol joacă soluțiile digitale?

• Cum poziționează asociațiile de fermieri din UE și România nevoile agricultorilor de a utiliza aplicații IT și de a le integra în activitatea tradițională? Care sunt barierele culturale în utilizarea de aplicații software de către agricultori?

• Cum ajută soluțiile IT cercetarea și dezvoltarea în agricultură? Cum ajung diverse resurse, inclusiv cele digitale în programele institutelor de cercetare?

• Care sunt prioritățile în crearea unei infrastructuri care să sprijine digitalizarea agriculturii? Cum pot soluțiile digitale să susțină flexibil lanțul de producție și distribuție agricolă?

• Care sunt costurile? Dar beneficiile? Cât de rapidă este returnarea investiției?

Din respect pentru protejarea participanților, evenimentul a avut loc în condiții COVID-19, online, pe platforma Zoom, vineri, 27 noiembrie 2020, între orele 10:00 – 12:00, pe baza înregistrării prealabile la eveniment - formular de înregistrare.