EURACTIVStatele membre fac presiuni pentru concesii în protecția mediului
UE a permis derogări temporare de la anumite cerințe de mediu în cadrul programului de subvenționare a agriculturii, Politica Agricolă Comună (PAC), iar dacă statele membre vor avea succes, această măsură poate continua anul viitor.
Majoritatea miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană doresc o mai mare flexibilitate în protecția mediului în cadrul programului de subvenții agricole al UE, în încercarea de a crește producția și de a acoperi golul lăsat de războiul din Ucraina.
În urma invaziei Rusiei în Ucraina, exporturile de cereale și de alte produse alimentare de bază din cele două puteri agricole au scăzut dramatic, crescând temerile legate de insecuritatea alimentară la nivel mondial.
Pentru a contracara această situație, UE a permis derogări temporare de la anumite cerințe de mediu în cadrul programului de subvenționare a agriculturii, Politica Agricolă Comună (PAC), iar dacă statele membre vor reuși să obțină ceea ce doresc, această măsură ar putea continua până în 2023.
"Ca parte a solidarității noastre cu Ucraina, practic, toate statele membre au solicitat flexibilitate în cadrul PAC", a confirmat ministrul ceh Zdeněk Nekula într-o conferință de presă luni (18 iulie), după ce a prezidat prima sa reuniune a miniștrilor agriculturii din UE. Cehia a preluat președinția rotativă a UE la 1 iulie.
Concret, acest lucru ar implica prelungirea derogărilor temporare pentru normele privind rotația culturilor și utilizarea terenurilor în repaus - cu alte cuvinte, a suprafețelor agricole rezervate pentru biodiversitate - din acest an în anul următor.
Este o chestiune controversată, asociațiile de agricultori și statele membre susțin că acest lucru este necesar pentru a crește producția alimentară a UE, în timp ce alții avertizează că, în contextul crizei climatice, UE nu își poate permite să sacrifice mediul pe altarul securității alimentare.
Rotația culturilor constă în practica de a cultiva succesiv diferite tipuri de culturi în aceeași zonă. Deoarece este deosebit de benefică pentru sănătatea solului, este inclusă printre practicile de mediu care beneficiază de plăți directe ecologice în cadrul actualei PAC.
În cadrul programului actual, în vigoare temporar până la sfârșitul anului, fermierii cu terenuri arabile de peste 15 hectare trebuie să se asigure că cel puțin 5% din terenul lor trebuie să fie dedicat unor zone benefice pentru biodiversitate, cum ar fi copaci, garduri vii sau terenuri lăsate în paragină. Cu toate acestea, o prelungire a derogării de la cerința privind terenul lăsat în paragină până la următorul program va avea un efect mai mare, deoarece în noile norme PAC, care urmează să intre în vigoare din 2023, cerința se schimbă la 4% din terenul lăsat în paragină pentru fermele cu suprafețe mai mici de 10 hectare.
Aceasta înseamnă că aproximativ 90% din terenurile arabile din Europa vor fi afectate de o astfel de derogare, cu excepția pajiștilor și a culturilor permanente.
Un echilibru delicat
Deși comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a recunoscut complexitatea situației, el s-a arătat rezervat în a susține o asemenea idee. "În 2023, ne vom confrunta cu incertitudini în ceea ce privește disponibilitatea și accesibilitatea grâului, chiar dacă se vor relua exporturile Ucrainei prin porturile maritime", a avertizat el în timpul reuniunii miniștrilor agriculturii din UE. "Situația securității alimentare se înrăutățește în Ucraina. Trebuie să fim realiști", a declarat el în timpul conferinței de presă care a urmat, menționând că rușii ard cerealele pe câmp și atacă depozitele de depozitare ca parte a unei strategii deliberate de a folosi alimentele ca formă de șantaj.
Prin urmare, deși a calificat decizia drept un echilibru delicat între durabilitatea pe termen lung și nevoile de producție pe termen scurt, în special în ceea ce privește grâul, el a susținut că măsuri suplimentare precum aceste derogări "ar putea contribui la abordarea problemei disponibilității alimentelor și a accesibilității".
Între timp, problema este agravată de lipsa apei în UE, a spus el, o problemă din ce în ce mai presantă, în condițiile în care un val de căldură intensă afectează zone întinse din Europa după luni de precipitații reduse.
"Există din ce în ce mai multe argumente în favoarea autorizării acestor excepții", a conchis el, adăugând că speră că va exista o "decizie pozitivă în viitorul apropiat".
Comentarii