Schimbările climatice reprezintă o provocare extraordinară și trebuie să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă în procesul de tranziție ecologică, a susținut Klaus Iohannis la Conferința ONU privind schimbările climatice (COP26) din Scoția.

Din 1989 până în 2019, România a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu 64%, având  una dintre cele mai scăzute rate de emisii pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, a precizat președintele Klaus Iohannis, în cadrul discursului susținut marți în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26) din Scoția.

De asemenea, între 1990 și 2019, România și-a redus și intensitatea emisiilor de CO2 pe unitatea de PIB cu 77%, o rată mai mare decât dublul mediei globale.

”Suntem angajați să facem și mai mult! Va fi o provocare să reducem în continuare emisiile, mai ales pe măsură ce ne apropiem de net zero. Îmi doresc să lucrăm împreună pentru a dezvolta, produce și utiliza noi tehnologii verzi. Inovația este cheia”, a subliniat președintele.

El a anunțat că România se alătură Misiunii de Inovare în Agricultură pentru Climă (Agriculture Innovation Mission for Climate), propusă de Statele Unite ale Americii.

Pe de altă parte, Iohannis a subliniat că nimeni nu trebuie lăsat în urmă în procesul de tranziție ecologică, că sunt create locuri de muncă și că inegalitățile sociale sunt reduse.

”România sprijină pe deplin eforturile de lider ale Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice și se angajează să contribuie la reducerea emisiilor UE cu 55% până în 2030. Am atins deja această rată de reducere la nivel național și ne angajăm să reducem în continuare emisiile”, a spus Iohannis, subliniind că nu există ”o soluție magică” împotriva schimbărilor climatice.

România are o pondere ridicată a energiei regenerabile în mixul energetic, 40% din energia electrică produsă în România provenind din surse regenerabile, procent care ar urma să crească, potrivit președintelui.

”Vom lupta împotriva schimbărilor climatice cu soluții bazate pe natură, folosind 57.000 de hectare de păduri noi prevăzute în Planul nostru Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a capta carbonul și a combate deșertificarea.De asemenea, trebuie să canalizăm forța oamenilor în lupta împotriva schimbărilor climatice. Educația este cheia pentru un comportament prietenos cu mediul”, a afirmat președintele.

Începând cu 2023, România va găzdui un centru inovator al Organizației Meteorologice Mondiale, care va ajuta sistemele agricole din Europa să răspundă mai bine la provocările climatice.