Uniunea Europeană este un jucător major în piața agricolă mondială, iar noile tehnologii, expertiza și inovațiile au un rol important în dezvoltarea agriculturii europene. Totuși, fermierii simt că, uneori, UE nu grăbește adoptarea unor tehnici inovatoare - vezi dezbaterile privind organismele modificate genetic - sau alocă prea puțini bani pentru expansiunea noilor tehnologii digitale.

Și totuși productivitatea ridicată din fermele europene nu putea veni doar din tehnicile tradiționale, iar agricultura de precizie nu mai este de mult un termen obscur nici măcar într-o țară ca România, unde producția agricolă încă depinde masiv de condițiile meteo.

În aceste luni au loc dezbateri intense asupra finanțării sectorului agricol european în următoarea perioadă. Comisia Europeană a prezentat în mai propunerea sa de buget pentru următorul cadru financiar multianual, respectiv pentru perioada 2021-2027, iar organizațiile de fermieri au spus că planurile Executivului UE nu sunt prea ambițioase, mai ales în ceea ce privește finanțarea inovației.

Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, nu este de aceeași părere. Într-un interviu acordat EURACTIV România, Phil Hogan susține că UE va aloca sume importante direct pentru cercetare în domeniul agricol prin Politica Agricolă Comună (PAC), dar va lăsa la latitudinea statelor membre finanțarea noilor tehnologii și alocarea de fonduri pentru digitalizare.

UE este un lider mondial în ceea ce privește inovarea în agricultură - lucru ușor de observat prin productivitatea fermelor - dar provocarea este transmiterea tuturor inovațiilor din teorie în practică, consideră comisarul Hogan, care adaugă că acest lucru se realizează prin Parteneriatul European pentru Inovare, „o parte esențială a PAC”.

PAC și tehnologiile digitale

„Propunerea Comisiei pentru viitoarea PAC pune în centrul atenției inovația și, mai specific, digitalizarea. Fiecare stat membru va trebui să explice ce intenționează să facă pentru a stimula utilizarea resurselor de consultanță, pentru a îmbunătăți adoptarea inovațiilor și tehnologiilor digitale (agricultura de precizie sau utilizarea sateliților)”, a explicat Phil Hogan, într-un răspuns scris la întrebările adresate de EURACTIV România.

Iar angajamentul Comisiei în preluarea tehnicilor digitale o arată chiar propunerea de a crește bugetul pentru cercetare în domeniul agricol cu 10 miliarde de euro, o parte semnificativă urmând a fi alocată chiar pentru cercetări în domeniul agriculturii de precizie, a adăugat Hogan.

Investiția majoră în cercetare are drept scop nu doar descoperirea unor noi tehnici, ci și transferul acestora din laboratoare în ferme, pentru a menține nivelul ridicat de competitivitate a fermierilor europeni.

„Digitalizarea va schimba agricultura în multe feluri, de la o utilizare mai eficientă a unor inputuri, precum îngrășămintele, la utilizarea echipamentelor autonome (roboți și tractoare fără șoferi) sau la schimbări în lanțul de furnizare”, amintește comisarul european pentru agricultură.

Buget mai mic, dar mai eficient?

Viitorul buget al UE va reflecta un context deosebit. Pe de-o parte, ieșirea Marii Britanii din UE lasă bugetul Uniunii cu o gaură de circa 12 miliarde de euro anual. De cealaltă parte, statele membre insistă pentru finanțarea unor noi priorități, precum apărarea, securitatea sau migrația.

În aceste circumstanțe, politicile tradiționale ale UE - politica agricolă și cea de coeziune - nu puteau scăpa neafectate. Bugetul total al PAC va fi mai mic decât în actualul cadru financiar (2014-2020), dar scăderea nu este de mare amploare.

„Prioritatea mea a fost să ocrotesc pe cat posibil subvențiile directe, care sunt necesare pentru veniturile fermierilor. Dar, dat fiind că obiectivele PAC post-2020 sunt simplificarea și modernizarea, inovația va avea un rol proeminent”, a spus Phil Hogan.

„Investițiile pentru cunoștințe și inovație asigură productivitatea pe termen lung. De aceea, este absolut firesc să concentrăm sprijinul spre inovație”, a adăugat comisarul european.

Totuși, în viitoarea politică agricolă comună, Comisia Europeană vrea să dea mai multă libertate statelor membre în distribuția fondurilor. Cu alte cuvinte, Executivul european stabilește anumite domenii în care trebuie adoptate măsuri, dar este la latitudinea statelor membre cum rezolvă situațiile specifice.

„Experiența actualei PAC, aplicată în 28 de state membre cu climate, metode de producție și tradiții diferite, arată că Bruxelles-ul nu mai poate determina ce trebuie să facă fiecare stat membru”, a explicat comisarul Phil Hogan.

De aceea, în noua PAC, statele UE vor construi programele de sprijin adecvate pentru a susține digitalizarea. „România, și nu Bruxelles-ul, va decide cum să procedeze”, potrivit comisarului Hogan.

De ce a decis Comisia astfel? „Să vă dau un exemplu: utilizarea roboților pentru mulgere este mai mult sau mai puțin comună în anumite state membre, dar relativ rară în altele. În zonele în care utilizarea este redusă, ar putea fi de folos organizarea unor programe de training sau de schimb de informații privind folosirea acestor roboți sau chiar sprijinirea investițiilor în astfel de tehnologii”, a explicat Hogan.

„Astfel, bugetul pentru agricultura de precizie depinde de nevoile și de alocările exacte din cadrul întregului pachet al PAC pe care fiecare stat membru le va primi”.

Infrastructură sau agricultură „smart”

Agricultura de precizie se bazează pe managementul optimizat al necesarului de inputuri (de la apă, la fertilizatori sau pesticide) pentru o recoltă anume. Pentru o agricultură „smart” este nevoie de procesarea unui volum mare de date, de la poziționări GPS la cititul senzorilor de la distanță, pentru a reduce cantitățile de îngrășăminte, pesticide și apă utilizate.

În contextul unei cereri ridicate de produse agro-alimentare, UE vrea să producă „mai mult cu mai puțin” pentru a proteja mediul. De aceea, asociații din domeniul agricol au solicitat Comisiei să fie mai ambițioasă cu planurile de a încuraja agricultura de precizie, pentru a profita de revoluția digitală și a introduce noi tehnologii cu ajutorul viitoarei politici agricole comune.

Totuși, alți stakeholderi vorbesc de faptul că mai întâi este nevoie ca UE să acopere zonele rurale cu Internet de mare viteză și abia apoi putem vorbi de digitalizarea fermelor. Unele sate din România nu numai că nu au Internet de mare viteză, dar nu au nici canalizare, drumurile sunt neasfaltate, iar populația foarte bătrână.

Phil Hogan arată spre cele 10 miliarde de euro pentru cercetare agricolă, spre prioritățile agreate de fiecare stat cu Comisia și de importanța digitalizării, dar - după cum tot comisarul pentru agricultură o spune - guvernul local va decide cum alocă banii. Și chiar dacă autoritățile de la București sunt interesate de investițiile în monitorizarea turmelor prin satelit sau roboți de mulgere, este de așteptat ca sprijinul financiar să fie direcționat mai degrabă spre construcția de drumuri, rețelele de apă sau susținerea tinerilor fermieri.