Valentin Boldeiu, șeful Departamentului de Fonduri Europene din cadrul UniCredit Bank, vorbește, într-un interviu pentru EurActiv.ro, despre finanțările pentru agricultură, la ce trebuie să fie atenți fermierii și cum pot rezolva problemele.

EurActiv: Care este cuantumul finanțărilor pentru agricultură acordat de bancă în ultimul exercițiu financiar (2007-2013)? Sumă și procent din total credite?

Valentin Boldeiu: Începută în a doua jumătate a anului 2009, activitatea de finanțare a beneficiarilor de finanțări publice din fonduri nerambursabile europene și naționale a cunoscut o evoluție exponențială în ceea ce privește volumul creditelor aprobate, atingând la finele lunii septembrie 2015 nivelul cumulat de un miliard de euro.

Volumul creditelor cuprinde și facilitățile aprobate pentru emiterea de scrisori de confort și se referă la valoarea facilităților destinate implementării proiectelor ce au beneficiat de ajutor public nerambursabil în perioada de programare 2007-2013.

Pe lângă gama completă de produse bancare destinate fiecărei componente a proiectului de investiții (scrisoare de confort, scrisoare de garanție bancară, credit punte, credit de investiții, linie de TVA), activitatea de susținere a beneficiarilor de fonduri nerambursabile implică atât acordarea de consultanță de specialitate ante și post implementare, cât și monitorizarea de către bancă a utilizării creditului în faza de implementare.

Astfel, prin acest pachet de produse și servicii, UniCredit Bank a finanțat circa 1.400 de proiecte în cadrul tuturor programelor operaționale destinate mediului privat, ponderea PNDR fiind de aproximativ 35% din total.

EurActiv: Ce trebuie să conțină un dosar de finanțare pentru a fi eligibil pentru un credit la bancă pentru implementarea unui proiect finanțat prin PNDR?

Valentin Boldeiu: Atât pentru aprobarea creditelor, cât și pe parcursul implementării proiectelor, UniCredit Bank solicită clienților documentele proiectului aprobat de autorități. Interesul nostru major este să lăsăm clientului resurse pentru a se concentra asupra implementării proiectului și pentru a desfășura în condiții optime activitatea sa economică generatoare de profit, astfel că, pentru a obține un credit de la bancă, în plus față de documentația clasică aferentă oricărui credit, solicităm clienților cererea de finanțare depusă la autorități și, dacă există, contractul de finanțare semnat.

De la începutul vieții unui proiect de investiții, încă de la faza de elaborare a planului de afaceri, atât fermierul, cât și banca trebuie să urmărească un scop comun: implementarea cu succes (în ceea ce privește resursele administrative, de timp și financiare implicate) a unui proiect care să genereze valoare adăugată, adică profit pentru primul și, pe cale de consecință, sursa de rambursare a creditului pentru bancă. Aceasta din urmă va încerca să se asigure, în procesul de analiză, că proiecțiile financiare ale produsului investiției sunt convingătoare, folosind scenarii de risc, pornind chiar de la ipotezele pe care fermierul își construiește așteptările cu privire la riscurile generate de angrenarea efortului investițional.

Punctele de verificare obligatorii în analiza de credit constituie setul de valori calitative și cantitative pe care fermierul le are în vedere în calibrarea investiției (concretizată prin bugetul proiectului) și a rezultatelor obținute. Astfel că, pentru a fi finanțat prin credit bancar, beneficiarul trebuie să dovedească experiență și capacitate de implementare, rezultate anterioare în activitatea investițională și operațională, viziune și obiectivitate în determinarea factorilor de risc și gestionarea acestora. Pe de altă parte, proiectul trebuie să îndeplinească și el o serie de criterii, în primul rând valoarea acestuia în raport cu cifra de afaceri existentă, capacitatea de rambursare a finanțării, sustenabilitatea rezultatelor în raport cu scenarii de risc adverse, integrarea eficientă a acestuia în lanțul valorii activității economice a fermierului, atât în amonte cât și în aval (de la furnizori spre clienți).

EurActiv: Ce se întâmplă cu clienții care iau un credit pentru a accesa o finanțare PNDR, câștigă finanțarea, dar pe parcursul implementării au întârzieri la rambursare de la AM? Cum îi ajută banca cu ratele pe care le au de plătit – se ține cont de aceste întârzieri la rambursare, există o modalitate de întâmpinare a unei situații de incapacitate de plată?

Valentin Boldeiu: Având în vedere monitorizarea strictă efectuată de bancă a implementării proiectelor, putem estima și preîntâmpina cu o probabilitate semnificativă eventualele nereguli care pot duce la refuzul sumelor nerambursabile sau la considerarea unor cheltuieli ca neeligibile de autorități. Un indicator aflat permanent în analiza băncii este procentul de rambursare a creditelor punte din încasările de la autorități, procent care se situează, exceptând diferențele de curs valutar sau anumite criterii de eligibilitate aflate dincolo de posibilitatea băncii de verificare, aproape de 100%.

În aceste condiții, în cazul întârzierii încasării sumelor de la Autoritatea de Management, se procedează la prelungirea maturităților creditelor punte, ceea ce elimină posibilitatea întâmpinării de dificultăți financiare de către clienți din motive independente de afacerea pe care o desfășoară.

La nivelul Guvernului României, considerăm că este necesară optimizarea principiilor bugetare prin construcție bugetară multi-anuală și prin asumarea răspunderii de către Stat pentru termenele de plată din contractele de finanțare publică (plata penalităților atunci când autoritățile nu execută plățile la timp).

EurActiv: Aveți un exemplu de succes în implementarea unui proiect pe agricultură, finanțat de UniCredit?

Valentin Boldeiu: Nu dorim nominalizarea vreunui proiect deoarece, fiind alături de toate, începând uneori cu faza conturării ideii de investiție, trecând prin etapa aprobării finanțării nerambursabile și a creditelor și, mai apoi, prin complexitatea implementării, ne sunt toate dragi - de la cele mai mici finanțări acordate beneficiarilor PNDR în cadrul măsurilor 312 sau 313 și până la proiectele complexe din cadrul măsurilor 121, 123 sau 322, de exemplu.

Trecând însă dincolo de semnificația pragului valoric a fiecărui proiect, ne bucură și componenta calitativă a portofoliului de proiecte finanțate de bancă în cadrul perioadei de programare 2007-2013. Avem finanțări acordate tuturor tipurilor de beneficiari eligibili privați și publici (întreprinderi mari, IMM-uri, autorități publice locale, universități și institute de cercetare) și acoperim întreaga tipologie de proiecte eligbile, începând cu investițiile în active tangibile și intangibile și terminând, de exemplu, cu programul de pescuit sau cu cele de cooperare transfrontalieră.

Avem încrederea că am finanțat proiecte sustenabile, capabile să producă locuri de muncă, rate crescute de eficiență, plusvaloare pentru companii și pentru comunitățile în care acestea își desfășoară activitatea, iar acest lucru nu poate fi decât benefic pentru abordarea băncii de a rămâne lângă clienții noștri pe termen lung, în condițiile în care creditele de investiții acordate au maturități între 3 și 7 ani.

EurActiv: Luând în considerare analizele interne pe care le realizați - care sunt cele mai mari impedimente pe care le întâmpină clienții în implementarea unui proiect în agricultură? Și care ar fi unele dintre cele mai bune soluții pe care le-au găsit să depășeasca aceste greutăți?

Valentin Boldeiu: Beneficiind de experiența numărului mare de proiecte finanțate și implementate, putem enumera, fără a ne hazarda să ierarhizăm, câteva dintre cauzele care pot genera dificultăți în implementarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă în agricultură.

Astfel, calibrarea greșită a valorii proiectului (în majoritatea cazurilor generată de dorința maximizării valorii eligibile a proiectului și, implicit, a grantului) și evaluarea eronată a capacității acestuia de adaptare la condițiile pieței, nerespectarea prevederilor procedurilor de achiziție aplicabile, crearea de condiții artificiale, simple erori în întocmirea dosarelor cererilor de plată, toate acestea pot constitui elemente care periclitează sustenabilitatea proiectului și pot pune în pericol dezvoltarea viitoare a afacerii.

Un capitol aparte îl constituie capacitatea financiară a beneficiarului de a susține finanțarea proiectului - valoarea acesteia, împreună cu facilitățile de credit puse la dispoziție de bancă, acestea analizate împreună trebuind să acopere valoarea totală a proiectului.

Odată plecați la drum în implementarea investiției, dincolo de euforia generată de acceptarea la finanțare publică de către AFIR și de aprobarea creditului bancar, fermierul și banca vor avea în vedere un singur rezultat: implementarea acesteia. Pentru aceasta, este important ca beneficiarul să conștientizeze că gestionează atât fonduri publice cât și surse atrase de pe o piață bancară strict reglementată, că fondurile europene impun o rigoare consumatoare de resurse în ceea ce privește aplicarea procedurilor de achiziție, respectarea termenelor de implementare și gestionarea separată, de exemplu contabilă, a activităților legate de investiție.

Structura de finanțare a unor astfel de proiecte este complexă și, având în vedere că sursa de rambursare a creditului punte este constituită de încasarea întocmai și la timp a sumelor nerambursabile, erorile de implementare trebuie eliminate. UniCredit Bank oferă beneficiarului toate instrumentele necesare, începând cu conturile special dedicate proiectului, întreaga gamă de produse specifice beneficiarilor de fonduri europene - creditul punte, creditul de investiții, scrisoarea de confort, scrisoarea de garanție bancară pentru încasarea avansului, facilități pentru cheltuielile neeligibile, inclusiv pentru TVA -, monitorizarea utilizărilor din credite sau avansuri în conformitate cu bugetul proiectului, analiza de eligibilitate și suport în relația cu autoritatea de management.

EurActiv: România este o țară unde agricultura ar putea fi cel mai important domeniu de creștere financiară. Cum vedeți PNDR 2014-2020 și care va fi implicarea UniCredit Bank?

Valentin Boldeiu: UniCredit Bank va continua să sprijine activ producătorii agricoli beneficiari de fonduri FEADR și în perioada de programare 2014-2020 și va acorda o importanță specială segmentului de instrumente financiare finanțate din fonduri europene. Considerăm oportună participarea băncii în viitorul apropiat în calitate de intermediar financiar în cadrul unor scheme de garantare oferite de inițiativele Comisiei Europene, Horizon 2020, COSME si SME Initiative, cu sau fără alocare bugetară națională, ceea ce ne va permite sa oferim clienților noștri rate de dobândă și condiții de garanții solicitate îmbunătățite.

În concluzie, suntem parte activă a dialogului cu mediul de afaceri și cu autoritățile, susținând constant și consistent eforturile pentru îmbunătățirea performanței economice și pentru restructurarea și modernizarea agriculturii, în special în vederea creșterii participării și orientării către piețe, precum și proiecte care asigură o mai bună integrare a acestora în lanțul alimentar prin programe de calitate, având ca obiectiv primordial prevenirea și gestionarea riscurilor agricole. Susținem finanțarea investițiilor în agricultură, susținem îndeplinirea măsurilor care ar facilita accesul fermierilor la finanțare bancară, cum ar fi crearea unor instrumente financiare, recomandăm obligativitatea prezentării contractelor de credit la semnarea contractului de finanțare nerambursabilă, diminuarea semnificativă a perioadei de evaluare a proiectelor sau aplicabilitatea penalităților pentru nerespectarea termenilor contractuali la nivelul tuturor părților semnatare ale unui contract de finanțare publică.

Valentin Boldeiu este de 6 ani șeful Departamentului de Fonduri Europene din cadrul UniCredit Bank și are o vastă experiență în acest domeniu.

Domnul Valentin Boldeiu a susținut o prezentare mai detaliată (disponibilă aici) privind rolul băncii în perioada de programare 2014-2020, în cadrul conferinței "Finanțarea investițiilor rurale", organizată la Iași, în data de 21 aprilie 2016.


În cadrul conferinței au mai susținut prezentări:

  • Cristian Ghinea, consilier de stat, Guvernul României (prezentare disponibilă aici)
  • Andreea Agrigoroaei, director (măsuri agricole), AM PNDR (prezentarea disponibilă aici),
  • Alecsandra Rusu, șef serviciu (măsuri non agricole), AM PNDR,
  • Anghel Ficu, director general adjunct al Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Nord-Est Iași,
  • Leonard Stafie, director executiv adjunct, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Iași.

Evenimentul a fost organizat de EurActiv.ro în cadrul proiectului derulat de rețeaua EurActiv în opt țări și finanțat de Comisia Europeană, DG Agri. Partenerul din România care a co-finanțat acest proiect este UniCredit Bank.