În urmă cu cinci ani, soții Dârjan au lăsat Italia pentru a se stabili în județul Sălaj. Aici cultivă câteva hectare cu lavandă, din care fabrică apoi atât produse cosmetice, cât și diverse produse alimentare.
România este unul dintre cei mai mari producători de cereale din Uniunea Europeană, dar fermierii locali sunt, de multe ori, forțați să vândă ieftin, imediat după ce recoltează.
Uniunea Europeană vrea să aloce mai mulți bani pentru dezvoltarea unor noi tehnologii pentru sectorul agricol pentru a crește productivitatea, dar și pentru a reduce impactul fermelor asupra mediului.
Cât lăsăm tehnologia și aplicațiile smart să ne invadeze viața? Cum vorbim nativilor digitali? Câteva sugestii oferite de Ștefan Apăteanu, un antreprenor român din domeniul IT, cititorilor EURACTIV.ro.
Comisia Europeană urmează să anunțe în câteva zile câți bani va primi agricultura din UE după 2020. Cu atât mai mult, cum stă România la absorbția fondurilor pentru fermieri și dezvoltarea mediului rural în acest an?
A lucrat în corporații. Apoi a pornit, alături de familie, să creeze poveste din vin. „A venit momentul să preiau afacerea de la tatăl meu. Povestea mea: nevoia de a fi stăpân pe propriul destin”, spune Paul Fulea, antreprenor exploatare viticolă.
Persoanele interesate pot consulta prezentările speakerilor la conferința organizată luni de EurActiv.ro, cu sprijinul Comisiei Europene și UniCredit Bank.
Impactul Politicii Agricole Comune asupra dezvoltării rurale a fost tema celui de-al doilea panel al conferinței „Dezvoltarea zonelor rurale prin intermediul PAC”.
Conferința a facilitat discuții și dezbateri printre beneficiarii oportunităților de finanțare pentru agricultură și dezvoltare rurală, oficiali din partea instituțiilor naționale și europene, firme de consultanță și instituții financiare.
Astăzi, 22 martie, este ultima zi de înregistrare gratuită. Persoanele interesate de Politica Agricolă Comună (PAC) și de oportunitățile de finanțare din agricultură și dezvoltare rurală se pot înregistra prin completarea și trimiterea formularului.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.
România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.
De la Odesa, până la punctul de trecere a frontierei Palanca-Maiaki-Udobnoe, sunt aproximativ 40 de kilometru, iar taximetriștii percep o taxă de 2000 de hrivne (60 euro) pentru o călătorie până la frontiera cu Moldova.