România are un sistem energetic îmbătrânit, poluant și ineficient. De aceea, în următorii ani, energia regenerabilă va asigura 60% din necesarul energetic. În realitate, doar 1% dintre români folosesc energia solară pentru încălzirea locuințelor.
Ambițioasa Agendă 2030, propusă de Națiunile Unite la finele lui 2015, reprezintă un program universal de acțiune globală în domeniul dezvoltării durabile. Care sunt însă acțiunile concrete propuse și ce obiective și-au asumat statele ONU?
Un raport al Grenpeace UK susține că renunțarea la cărbune ar fi soluția pentru protejarea mediului și a climei globale, obiective asumate de statele membre ONU, la sfârșitul lui 2015, prin noua Agendă pentru Dezvoltare Durabilă.
Potrivit OECD, performanța elevilor români la matematică și lectură în anul 2015 s-a îmbunătățit semnificativ față de 2006, însă ne situăm în continuare cu mult sub media testelor PISA, înregistrând un regres față de anul 2012.
Îndeplinirea obiectivului principal asumat prin Acordul de la Paris, cel de a limita încălzirea globală la 1.5° C, în loc de 2° C, contribuie fără îndoială la dezvoltarea durabilă, crearea locurilor de muncă și la avansul economiei globale.
Cartografierea specialiștilor și instituțiilor din România, cu o vastă expertiză în procesul de reformă și dezvoltare ai ultimilor 26 de ani,devine posibilă printr-un instrument online care oferă acces direct la proiecte și finanțări internaționale.
Ce șanse are România să egaleze alte state sau să implementeze la rândul ei proiecte revoluționare în administrația publică; ce rol are inovarea în instituțiile statului; de ce sunt importante parteneriatele globale pentru dezvoltarea durabilă?
Fermierii pot primi până la 236 de milioane de euro din fonduri europene pentru susținerea agriculturii organice, un sector în care România este încă în urma altor țări din Uniunea Europeană, deși are o îndelungată tradiție în domeniul agricol.
Fondurile pentru agricultură au avut o absorție de 85 la sută din total alocat, un procent mai mare decât în cazul altor programe. Scenariul de coșmar pentru orice beneficiar - acela de a da banii înapoi - a apărut din interpretările diferite.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.
România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.
De la Odesa, până la punctul de trecere a frontierei Palanca-Maiaki-Udobnoe, sunt aproximativ 40 de kilometru, iar taximetriștii percep o taxă de 2000 de hrivne (60 euro) pentru o călătorie până la frontiera cu Moldova.