Meleșcanu i-a asigurat pe oficialii moldoveni că „Republica Moldova este, în mod firesc, una dintre prioritățile majore ale președinției României la Consiliul UE”, obiectivul României fiind valorificarea acestei oportunități pentru aprofundarea relațiilor dintre Moldova și UE.

„Am evocat așteptările UE, împărtășite și de România, în privința obținerii de rezultate concrete în procesele de reformă și îndeplinirii pe deplin a cerințelor asumate de către Moldova. Am evidențiat și dorința României ca UE să rămână ferm angajată în sprijinirea eforturilor de reformă ale Republicii Moldova. În contextul apropierii alegerilor din Moldova, am subliniat importanța asigurării celor mai înalte standarde democratice legate de organizarea acestora”, a menționat ministrul român, potrivit Report.md.

„În ultima perioadă s-a vorbit mult despre relații frățești. Noi am venit cu o abordare pragmatică și ne-am propus să facem Unirea prin infrastructură”, a menționat premierul moldovean, Pavel Filip, la întrevederea avută cu Meleșcanu.

Șeful diplomației de la București a spus că România este interesată în finalizarea implementării proiectelor de infrastructură inițiate, în special fiind vorba de gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, construcția căruia ar diminua dependența energetică a Moldovei de Rusia.

Ministrul moldovean de Externe, Tudor Ulianovschi, a reiterat că „Republica Moldova și-a îndeplinit angajamentele asumate în relația sa cu UE, inclusiv cu susținerea fermă a României”, adăugând că, „pentru moment, starea dialogului UE-Republica Moldova prezintă potențial de îmbunătățire treptată”.

În 2019, an în care România deține președinția rotativă la Consiliul UE, se împlinesc 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic (format european din care face parte și Republica Moldova) și 5 de la liberalizarea regimului de vize pentru moldoveni. Până la răcirea relațiilor dintre UE și guvernarea de la Chișinău, autoritățile moldovene își făceau planuri mari în legătură cu mandatul României la Consiliul UE.

La modul practic, Chișinăul a făcut, însă, tot posibilul să nu se ajungă la depunerea cererii de aderare la UE. Din 2016, din cauza corupției endemice, a blocării și mimării reformelor, dar și a derapajelor anti-democratice la care s-a dedat guvernarea de la Chișinău, relațiile Moldovei cu UE s-au deteriorat continuu, ajungându-se, în 2018, la suspendarea asistenței macrofinanciare de către UE, după aprobarea a două rezoluții extrem de critice ale Parlamentului European la adresa autorităților moldovene. 

Citiți tot articolul pe www.report.md