Datele strânse de partenerii din rețeaua EURACTIV sugerează că vaccinurile împotriva COVID-19, care au fost aprobate rapid pentru a face față pandemiei, nu pot fi un panaceu universal, iar unele state UE trebuie să-și facă mai serios temele când vine vorba de modernizarea sistemelor de sănătate. Mulți analiști de la Bruxelles sugerează că Facilitatea de Redresare și Reziliență oferă o oportunitate uriașă în acest sens.

Spre exemplu, Grecia și Bulgaria au înregistrat o creștere dramatică a deceselor cauzate de COVID raportate la populația totală. Cele două țări au raportat fiecare peste 2.300 de decese din cauza COVID numai în luna ianuarie, în timp ce restul Europei a înregistrat o scădere a ratei mortalității.

Germania, cu o populație de zece ori mai mare decât Grecia sau Bulgaria, a înregistrat doar 2.256 de decese legate de COVID în ianuarie.

În cazul Bulgariei, surse UE au pus rata ridicată a mortalității pe seama infrastructurii sanitare deficitare și a ratei reduse de vaccinare

Potrivit cifrelor oficiale ECDC, Bulgaria are cea mai redusă rată de vaccinare din UE, doar 29,3% din populație fiind complet vaccinată, în timp ce doar 9,1% au primit și o a treia doză. 

Dar și România stă prost la capitolul vaccinare - doar 42% din populație a fost vaccinată, iar 8,2% au primit și doza booster - dar numărul deceselor din ianuarie a fost de 1.273.

Și mai surprinzător este cazul Greciei, unul dintre primele state care a impus lockdown, și unde 68,9% din populația totală este complet vaccinată, în timp ce peste 45% dintre cetățeni au primit și doza booster.

Ce spune guvernul de la Atena

Potrivit guvernului, numărul mare de decese este atribuit îmbătrânirii populației. „89% dintre decese îl reprezintă persoane cu vârsta de peste 60 de ani și cu comorbidități”, a spus viceministrul sănătății, Mina Gaga.

Gaga a subliniat, de asemenea, modul în care sunt calculate decesele COVID în comparație cu restul Europei. „Din orice motiv, o persoană vine la spital, chiar și în urma unui accident de mașină sau a unui atac de cord, și este testată pozitiv în spital, îl considerăm un caz de COVID”.

Contactată de EURACTIV, o sursă guvernamentală a explicat că varianta Delta a coronavirusului - care s-a dovedit a fi cea mai fatală - a dat o lovitură gravă sistemului de sănătate. Acesta a precizat că persoanele infectate cu Delta pot rămâne luni de zile la ATI, în timp ce cazurile grave cu Omicron sunt mult mai puține.

Lipsa medicilor de familie, a personalului specializat de ATI

Pentru opoziția din Grecia, mai mulți factori au dus la acest impas, unul dintre acestea fiind absența îngrijirilor preventive la nivel prespitalicesc.

„În perioada 2017-2019 am reușit să înființăm 127 de unități sanitare locale (cu medici de familie) care nu au fost utilizate în această pandemie […] guvernul nici măcar nu a înființat un protocol de medicină telefonică pentru bolnavi, pentru monitorizarea stării de sănătate a acestora, a nivelului de oxigen și să-i îndemne să meargă la spital dacă este nevoie”, a declarat pentru EURACTIV Stamatis Vardaros, consilier pentru politici de sănătate al lui Alexis Tsipras, președintele formațiunii de stânga Syriza și fost premier.

„Aproape toate cazurile grave ajung la spital destul de târziu și, din păcate, vieți sunt pierdute, deoarece nu se acordă îngrijire insuficientă și la timp”, a spus el.

Vardaros, care este și fost secretar general adjunct al Ministerului Sănătății, a adăugat că clinicile COVID au fost dotate cu medici nespecializați. „De exemplu, am avut gastroenterologi de gardă în clinicile COVID”.

În ceea ce privește ATI, el a spus că au scăzut dramatic calitatea îngrijirii și standardele de sănătate, inclusiv din cauza lipsa personalului.

Nu în ultimul rând, fostul oficial guvernamental a spus că sectorul privat nu a participat în mod egal la îngrijirea cazurilor de COVID. „Sectorul privat nu a preluat și continuă să nu preia cazurile dificile”, a conchis el.

Citiți restul articolului pe site-ul EURACTIV.com