Cele 23 de proiecte selectate pentru finanțare implică 347 de echipe de cercetare din 40 de țări, inclusiv 34 de participanți din 16 țări din afara UE, a precizat marți Comisia Europeană.

În total, proiectele vizate vor primi 128 de milioane de euro, finanțări care fac parte din angajamentul UE de a aloca 1,4 miliarde de euro inițiativei privind răspunsul mondial la coronavirus.

„Finanțarea va permite cercetătorilor să combată pandemia și consecințele acesteia prin consolidarea capacității industriale de producție și implementare a unor soluții ușor accesibile, să dezvolte tehnologii medicale și instrumente digitale, să îmbunătățească înțelegerea efectelor comportamentale și socioeconomice ale pandemiei și să învețe din experiența tratării unor grupuri mari de pacienți (cohorte) din întreaga Europă. Aceste acțiuni de cercetare completează eforturile anterioare de elaborare a diagnosticelor, tratamentelor și vaccinurilor”, a precizat Comisia.

Această sesiune de finanțare vine în completarea unor acțiuni anterioare de sprijinire a 18 proiecte cu 48,2 milioane de euro pentru elaborarea de metode de diagnosticare, de tratamente, de vaccinuri și de măsuri de pregătire pentru epidemii, precum și cu cele 117 milioane de euro investite în 8 proiecte în domeniul diagnosticelor și al tratamentelor. 

Potrivit Comisiei, noile proiecte vor acoperi:

• Reorientarea proceselor de fabricație în vederea producerii rapide de materiale și de echipamente medicale vitale necesare pentru testare, tratament și prevenire - de exemplu, utilizarea matrițelor de injecție și a fabricației aditive (imprimare 3D), a metodelor de adaptare a producției și a lanțurilor de aprovizionare și reorientarea proceselor de fabricație ca rețea de servicii pentru o reacție rapidă.
• Dezvoltarea de tehnologii medicale și instrumente digitale pentru a îmbunătăți detectarea, supravegherea și îngrijirea pacienților - de exemplu, prin elaborarea de noi dispozitive pentru diagnosticarea mai rapidă, mai ieftină și mai ușoară (inclusiv la distanță) și de noi tehnologii pentru protecția lucrătorilor din domeniul asistenței medicale. 
• Analizarea efectelor comportamentale și socioeconomice ale reacțiilor guvernelor și sistemelor de sănătate publică, de exemplu asupra sănătății mentale, inclusiv a aspectelor legate de gen în factorii de risc și a sarcinii socioeconomice, pentru a elabora orientări incluzive pentru factorii de decizie și autoritățile sanitare și a spori gradul de pregătire pentru viitoare evenimente similare.
• Valorificarea experienței obținute la nivelul unor grupuri mari de pacienți (cohorte) prin conectarea cohortelor existente din UE și din afara ei pentru a evalua expunerea lor la anumiți factori de risc pentru a înțelege mai bine cauzele posibile ale bolii cu scopul de îmbunătăți capacitatea de reacție la virus și la viitoarele amenințări la adresa sănătății publice.
• Intensificarea colaborării dintre cohortele existente la nivelul UE și la nivel internațional prin conectarea în rețea a institutelor de cercetare care colectează date privind îngrijirea pacienților pentru a permite studiul caracteristicilor pacienților, al factorilor de risc, al siguranței și al eficienței tratamentelor precum și al strategiilor potențiale împotriva coronavirusului.