Pe măsură ce tot mai multe spitale europene se văd nevoite să facă față unui număr uriaș de pacienți infectați cu COVID-19, criza dezvăluie un paradox surprinzător: unele dintre cele mai bune sisteme de sănătate din lume sunt extrem de prost echipate pentru a face față unei pandemii, notează agenția Associated Press.

Motivele - potrivit experților: sistemele de sănătate europene nu au experiență cu astfel de pandemii și au subestimat la început dimensiunea crizei.  

"Dacă ai cancer, vrei să fii tratat într-un spital european, Dar Europa nu a mai avut o epidemie majoră de peste 100 de ani și (europenii) nu știu ce să facă”, spune Brice de le Vingne, care se ocupă de acțiunile privind COVID-19 ale Doctorilor fără Frontiere în Belgia.

Săptămâna trecută, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a certat țările afectate, susținând că ar fi trebuit să reacționeze mai agresiv în urmă cu două luni. De partea cealaltă, și OMS e criticată pentru că nu a intervenit mai rapid la debutul epidemiei transformată în pandemie.

De le Vingne și alți experți susțin că abordarea Europei privind combaterea noului coronavirus a fost inițial prea vagă și nu s-a bazat pe metodele folosite în epidemii, precum urmărirea contactelor, un proces dificil în care oficialii din domeniul sănătății trebuie să urmărească persoanele care au intrat în contact cu cei infectați pentru a monitoriza cum și unde se răspândește virusul.

În timpul focarelor de Ebola, inclusiv cea mai recentă din Congo, oficialii publicau zilnic cifre privind contactele depistate, chiar și în satele îndepărtate unde aveau loc atacuri armate.

După ce a conștientizat amploarea problemei, Beijingul a trimis o echipă de circa 9.000 de persoane pentru a urmări zilnic potențialele contacte ale persoanelor infectate din Wuhan.

În Italia, însă, în unele cazuri, oficialii i-au lăsat pe pacienții bolnavi să-și informeze potențialele persoane de contact. Spania și Marea Britanie au refuzat să spună câți angajați din sănătate s-au ocupat de urmărirea contactelor sau câte contacte au fost identificate în fiecare stadiu al epidemiei.

Doctorul Bharat Pankhania, specialist în boli infecțioase la Universitatea Exeter din sud-vestul Angliei, și alți experți au cerut transformarea în puncte de urmărire a call center-urilor. Lucru care nu s-a întâmplat. 

Cum spitalele europene sunt bine echipate pentru vremuri normale, cadrele medicale au probleme în a se adapta unei situații de criză, cu care nu sunt obișnuite.

Robert Dingwall, de la Universitatea Nottingham Trent, care a studiat sistemele de sănătate din toată Europa, spune că o situație pandemică devine foarte copleșitoare pentru medicii și asistentele care nu au fost nevoiți niciodată să se ocupe de triaj, notează AP.

Medicii din Bergamo, epicentrul COVID-19 în Italia, au descris noul coronavirus drept ”Ebola celor bogați”. Într-un articol din revista NEJM Catalyst Innovations in Care Delivery, ei au avertizat că sistemele de sănătate din Occident riscă să fie depășite de criza COVID-19, așa cum au fost spitalele din Africa de Vest în timpul epidemiei de Ebola din 2014-2016.

”Sistemele de sănătate occidentale au fost construite în jurul conceptului de îngrijire centrată pe pacient, dar o epidemie necesită o schimbare de perspectivă, către îngrijirea centrată pe comunitate”, au scris ei.

Acest model de îngrijire comunitară se observă mai des în țările din Africa sau în anumite zone din Asia, unde spitalele sunt rezervate doar celor cu boli mai grave, în timp ce mulți pacienți sunt izolați sau tratați în unități dezafectate, similare cu spitalele de campanie care sunt ridicate acum în toată Europa.

Avertismente au existat

Specialiști din întreaga au avertizat însă în mai multe rânduri că o pandemie e iminentă. 

Un raport amplu din 2012 privind analiza riscurilor în protejarea populației a fost prezentat în 2013 în Bundestag. Documentul Institutului Robert Koch includea și un scenariu de pandemie provocat de un virus provenit din Asia. Șase milioane de germani s-ar putea îmbolnăvi în decurs de 300 de zile, acesta fiind doar primul val al pandemiei, se arăta în raport, relatează RTL.de.

10% era estimarea pentru rata mortalității.

Simptomele bolii ipotetice seamănă cu cele ale COVID-19: febră, tuse, greață, pneumonie.

Specialiștii atrăgeau atenția că în cazul unei astfel de pandemii, infrastructura critică și  sectorul medical din Germania vor fi puse la grea încercare: "Va exista o cerere din ce în ce mai mare de produse farmaceutice, dispozitive medicale, echipamente de protecție și dezinfectanți. Vor apărea blocaje pentru că spitalele, clinicile și autoritățile se bazează în general pe livrări rapide, dar industria nu va putea satisface pe deplin cererile".

Întrebat ce concluzii a tras Guvernul din acel raport, Lothar Wieler, șeful Institutului Robert Koch, a declarat că documentul "a fost primit foarte bine la acea vreme” și a luat apăratea autorităților: "Aceasta este o epidemie la scară foarte mare. Cu siguranță, nimeni nu poate să fie pregătit în mod optim pentru o provocare atât de mare".

Pe 24 februarie 2020, ministrul sănătății, Jens Spahn, declara că sistemul de sănătate din Germania e ”unul dintre cele mai bune din lume” și este ”cât se poate de bine pregătit” pentru a lupta cu COVID-19. 

Nu doar în România se confruntă cu lipsa măștilor, dezinfectantelor sau echipamentelor de protecție, ci și țări europene care investesc mult mai mult în sistemele lor de sănătate.

Problema e că măștile au o durată de valabilitate între cinci și zece ani, în timp ce dezinfectanții pe bază de alcool - între trei și 12 luni, potrivit Welt Online.

”Suntem doar la kilometrul 2 al maratonului”

Deocamdată, Germania se descurcă mai bine ca multe țări europene, numărul deceselor - chiar dacă în creștere - fiind scăzut în comparație cu cele mai multe state europene și SUA.

E adevărat că Germania are un plan național privind intervenția în caz de pandemii, realizat de același institut, dar el nu include și un scenariu pesimist precum raportul din 2012.

Jonas Schmidt-Chanasit, virusolog la Institutul pentru medicină tropicală Bernhard-Nocht din Hamburg, susține însă că Germania se află în ”maratonul pandemiei la kilometrul 2”, în timp ce China se află la kilometrul 10, scrie Hamburger Morgenpost.