Procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus clasarea cauzei cu privire la infracțiunile de zădărnicirea combaterii bolilor (art.352 alin. 1 Cod penal) și fals în declarații ( art.326 Cod penal), fapte presupus comise de către o persoană infectată cu virusul SARS-COV-2 și internată în ziua de 5 martie 2020 la Spitalul de urgență ”Profesor doctor Dimitrie Gerota”.

Aceștia susțin că nu s-a putut stabili cert, ”cu argumente științifice, împrejurarea în care persoana internată s-a infectat și dacă aceasta a fost sau nu sursa infectării cvasi-generalizate” din Spitalul Gerota.

”În lipsa altor testări, realizate asupra altor pacienți, vizitatori, personal medical, anterior sau în perioada internării persoanei vizate, sursa «inițială» de SARS-COV-2 din Spitalul de Urgență «Profesor Doctor Dimitrie Gerota» rămâne nesigură, variantele teoretice – imposibil de înlăturat la un nivel de certitudine impus de standardul de probațiune utilizat în procesul penal – fiind nenumărate”, afirmă procurorii.

În perioada în care fostul ofițer MAI a călătorit în Israel și Palestina, aceastea nu se aflau pe lista zonelor cu transmitere comunitară extinsă pentru care se recomanda carantinare, respectiv autoizolare la domiciliu, motiv pentru care, atât bărbatul, soția acestuia, cât și ceilalți membri ai grupului organizat cu care a călătorit nu aveau nicio obligație în acest sens, la întoarcerea în România din Israel.

Cercetările au stabilit că nicio persoană dintre cele care au călătorit împreună cu fostul ofițer MAI (80 de persoane) nu a fost confirmate cu virusul SARS COV-2, ”fapt care, alături de alte probe administrate a dus la excluderea scenariului de infectare cu coronavirus a făptuitorului în cadrul călătoriei în statul Israel”.

În ceea ce privește ”Formularul de evaluare a riscului infecțios la internare”, asumat prin semnătură de acesta cu ocazia internării la Spitalul de Urgență ”Profesor doctor Dimitrie Gerota”, procurorii precizează că este un document intern și a fost introdus și atașat foii de observație clinică generală la inițiativa medicului epidemiolog, formularul întocmit fiind aprobat la data de 23 iunie 2017 în cadrul Comitetului Prevenire Infecții Asociate Asistenței Medicale, scopul principal al acestui formular fiind depistarea existenței infecțiilor.

”Prin Hotărârea CNSSU nr. 3/2020 s-a introdus un chestionar pentru evaluarea riscului de îmbolnăvire cu COVID-19 la pacienții care se prezintă UPU/CPU/Camera de Gardă, ca măsură specifică în vederea prevenirii și combaterii răspândirii coronavirusului în cadrul spitalelor. Necompletarea conformă a unui astfel de formular, impus prin autoritatea statului, poate constitui elementul material al infracțiunii de «zădărnicirea combaterii bolilor», ceea ce în prezenta cauză nu se aplică, pacientul asumându-și prin semnătură un formular intern, adoptat anterior apariției pandemiei de Covid-19”, afirmă procurorii.

Aceștia argumentează că infracțiunea de ”fals în declarații” presupune ca ”acțiunea făptuitorului de a declara necorespunzător adevărul să aibă ca scop producerea unei consecințe juridice, iar potrivit legii sau împrejurărilor declarația în sine să servească la producerea acelei consecințe urmărite. Cercetările efectuate nu au identificat consecințe juridice produse prin răspunsul neconform oferit de făptuitor”.