În 18 din cele 27 de state membre ale UE, puburile, restaurantele și cafenelele rămân închise. În celelalte nouă țări, acestea funcționează parțial, cu restricții stricte.

Reporterii din rețeaua EURACTIV au vorbit cu reprezentanți ai industriei și oficiali guvernamentali din întreaga Europă pentru a identifica idei de relansare a sectorului ospitalității cu câteva idei. Implementarea practică a acestora va fi totuși o provocare, deoarece sprijinul guvernelor este crucial.

EURACTIV a realizat un material video, ce include interviuri cu Constantinos Michalos, președintele Camerei de Comerț din Atena și vicepreședinte al Eurochambres, precum și cu Simon Spillane, directorul de comunicare al asociației berarilor din Europa, care au discutat viitorul sectorului.

În prezent, nu există nicio indicație când s-ar putea permite redeschiderea restaurantelor și cafenelelor la nivel european. Majoritatea afacerilor din sectorul ospitalității sunt IMM-uri și acestea își văd datoriile acumulându-se, chiar dacă au beneficiat de măsuri temporare de sprijin introduse în toată Europa.

La summitul UE din 21 ianuarie, cei 27 de lideri de stat sau de guvern au spus că pot fi luate măsuri mai stricte, ca urmare a avertismentului lansat de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) cu privire la probabilitatea „foarte mare” de apariție a unor tulpini de coronavirus cu o infectivitate mult mai mare.

Sunt două probleme spinoase: în primul rând, câte companii vor reuși să redeschidă și, în al doilea rând, cum vor supraviețui falimentului și în ce condiții vor putea opera.

„Afacerile din industrie caută acum sprijin pentru a redeschide, nu pentru a rămâne închise", a spus pentru EURACTIV Simon Spillane, directorul de comunicare al Brewers of Europe.

Industria ospitalității solicită acum UE și guvernelor să vină cu un plan durabil de redeschidere a sectorului și renunțarea la abordarea „deschis-închis”.

Ba chiar, în lipsa unui plan general, sectorul caută modalități ce i-ar permite redeschiderea, implementând măsuri inovatoare de siguranță suplimentare, pentru a face față noilor realități.

Guvernele din întregul bloc european au sprijinit întreprinderile cu scheme financiare temporare pentru a evita șomajul. Dar dezbaterea este acum dacă IMM-urile din sectorul ospitalității vor avea sprijinul de care au nevoie pentru a lua noi măsuri și, în cele din urmă, pentru a se redeschide.

„Cred că guvernele ar trebui să ofere fonduri pentru restauratori, astfel încât să își poată moderniza afacerile și să le facă sigure pe termen lung pentru clienții și personalul lor. Acest lucru va ajuta industria să supraviețuiască și va genera încredere, protejând în același timp cetățenii împotriva infecțiilor”, a declarat Eric Poirier, membru al consiliului de administrație al METRO AG, un retailer internațional specializat în livrări pentru clienți din sectorul ospitalității.

„Ospitalitatea ar trebui să fie în centrul planurilor naționale de redresare”

Comisarul UE pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, a declarat pentru EURACTIV că multe companii s-au grăbit să inoveze și să găsească soluții care să le permită să ofere un serviciu de livrare.

„Desigur, cu toții așteptăm cu nerăbdare momentul în care să mergem la cafeneaua sau restaurantul preferat și să ne bucurăm de timp cu familia sau prietenii la o masă, așa cum am făcut înainte de pandemie”, a spus el.

Schmit a spus că sectorul ospitalității ar trebui să se afle în prim-planul Fondului de redresare economică post-pandemie.

„Planurile naționale ar trebui să se concentreze pe reforme și investiții care vor genera cel mai durabil impact. Plasarea sectoarelor de ospitalitate și turism în centrul planurilor naționale de recuperare și reziliență ar fi, prin urmare, esențială și încurajăm statele membre să implice aceste sectoare în construcția, implementarea și monitorizarea planurilor de redresare”, a spus el.

Cu toate acestea, Comisia nu are o abordare specifică sectorială atunci când vine vorba de redresare.

„Obiectivul nostru este de a reconstrui economia într-un mod incluziv și durabil, care să fie potrivit pentru era verde și digitală”, a spus Schmit. COmisarul european spune că se bazează pe expertiza furnizată de Organizația Mondială a Sănătății și Centrul European pentru Controlul Bolilor autorităților naționale în ceea ce privește „alegerile corecte atunci când vine vorba de redeschiderea sectorului”.

Eurodeputatul Paolo Borchia a criticat aspru maniera în care guvernele naționale au gestionat criza din sectorul ospitalității și lipsa unei planificări coerente: „Ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni a arătat că guvernele s-au îndoit de propriile decizii cu privire la măsurile care trebuie aplicate sectorului. Prețul acestor dubii a fost de fapt plătit de proprietari și angajați”.

Europarlamentarul italian a declarat că sectorul are nevoie de o infuzie imediată și substanțială de fonduri - subvenții și împrumuturi nerambursabile. Mai mult, inclusiv aceste instrumente financiare trebuie să fie corelate cu o strategie de redeschidere solidă și bine planificată.

„Astfel de planuri ar trebui să fie puse în aplicare la nivel național, în timp ce UE ar trebui să se asigure mai degrabă că niciun stat membru nu ia măsuri care ar putea duce la dezechilibre față de celelalte state membre, spre exemplu operațiunile de achiziție a vaccinului”, a spus el, adăugând că este posibilă redeschiderea într-un mod sigur.

În ceea ce privește fondul de redresare al UE, Borchia a avertizat că pot exista probleme de acces pentru IMM-uri, adăugând că există și scepticism cu privire la suma reală care va fi pusă la dispoziție.

„Observatorii din diverse domenii au pus deja sub semnul întrebării proiectele prezentate de unele guverne, de exemplu, prin identificarea obiectivelor contradictorii, iar acest lucru nu este cu siguranță un semn bun”, a mai spus eurodeputatul italian.

Nu în ultimul rând, el a adăugat că Comisia a stabilit standarde excesiv de stricte pentru aprobarea planurilor naționale.

„O astfel de condiționalitate puternică aruncă îndoieli asupra impactului real al planului de redresare. Inutil să spun că barurile și restaurantele care sunt deja închise de luni de zile nu își mai pot permite să mai aștepte”.

Deși majoritatea guvernelor nu au stabilit încă planuri de redeschidere a sectorului, asociațiile HORECA din întreaga Europă se gândesc deja la modalități de a reveni la normalitate într-o manieră durabilă, cu ajutorul solu'iilor digitale.

EUROPA DE VEST

PARIS Minister: Colaborăm cu sectorul pentru o redeschidere durabilă

Franța a acordat un ajutor financiar de urgență semnificativ după închiderea barurilor și restaurantelor, dar nu se bazează pe măsurile de sănătate pentru a le redeschide mai devreme.

„Toate deciziile guvernamentale referitoare la baruri și restaurante au fost și vor fi co-modelate cu asociațiile profesionale”, au declarat pentru EURACTIV Franța reprezentanții ministrului responsabil cu întreprinderile mici și mijlocii, Alain Griset.

Cabinetul a adăugat că, odată stabilită data redeschiderii restaurantelor și magazinelor, se va lucra în avans, pe baza protocoalelor sanitare puse în aplicare anterior.

Ministerul consideră că protocoalele anterioare privind sănătatea nu includ măsuri foarte costisitoare și nu vor cauza pierderi companiilor.

Dar protocoalele de sănătate ridică totuși probleme în privința veniturilor.

„Distanța de 1,5 metri între mese înseamnă reducerea numărului de mese. Când un restaurant are 50 de mese, chiria, personalul, împrumutul bancar reprezintă un cost care se bazează pe acestea. Dacă deschizi oricum cu 20 de mese, nu funcționează”, a spus Donpierre Suzarinni, director asociat al unei pizzerii din Paris, care are 13 angajați.

„Măștile și gelul hidroalcoolic nu costă mult din punct de vedere financiar. De ce nu un purificator de aer finanțat 100%, dar trebuie să fie și spațiu pentru instalare”, a adăugat el.

Pentru Suzarinni, redeschiderea restaurantului său „pe jumătate” l-ar face să piardă mai mulți bani decât prin continuarea livrărilor și a vânzărilor la pachet, a căror cifră de afaceri nu este dedusă din ajutorul de stat.

În ceea ce privește instrumentele digitale, sistemul „clic și colectare” face posibilă minimizarea contactelor. Start-up-uri franceze, precum Billee sau Skeat, dezvoltă sisteme cu meniu digitalizat și la plată direct la masă, de exemplu prin coduri QR. În ceea ce privește pașaportul de vaccinare, pentru ca măsura să fie utilă, este necesar ca mai întâi toată lumea să poată fi vaccinată.

///

BERLIN | Sectorul ospitalității și-a făcut treaba, acum a venit rândul guvernului

Din noiembrie, restaurantele și barurile din Germania au voie doar să facă livrări sau să vândă la pachet. Pe termen scurt, guvernul se concentrează pe ratele de infectare, nu pe planuri de redeschidere. Mulți reprezentanți ai industriei ospitalității au criticat această abordare, precum și întârzierile în distribuirea ajutorului de urgență.

„Cu cât cifrele pandemiei scad mai repede, cu atât economia noastră va începe mai repede să își revină. Restricțiile sunt, prin urmare, o poziție de forță în interesul sănătății noastre, precum și al economiei”, a comentat pentru EURACTIV Germania Ministerul german al Economiei (BMWi), întrebat despre calea de urmat pentru industria ospitalității.

În plus, BMWi a indicat ajutorul economic de urgență. Cea mai recentă rundă de asistență tranzitorie, care este valabilă până în iunie, rambursează companiilor până la 90% din costurile lor fixe, a subliniat ministerul.

Rundele anterioare de finanțare au inclus și rambursări pentru achiziționarea de dezinfectanți și sisteme de filtrare a aerului. Cea mai recentă schemă de ajutor poate finanța amenajări pentru respectarea standardelor de igienă de până la 20.000 de euro.

Asociațiile au criticat totuși modul în care guvernul gestionează acest blocaj. Săptămâna trecută, Guido Zöllick, președintele Asociației germane de hoteluri și restaurante (DEHOGA), a deplâns lipsa „unei perspective a deschiderii”.

„E cert că restaurantele nu sunt factori care favorizează pandemia, chiar conform Institutului Robert Koch. Au investit deja în planuri extinse pentru igienă și protecție în primăvară și în procese optimizate ... Instrumentele digitale au fost utilizate în 2020, în unele cazuri cu foarte mare succes”, a declarat pentru EURACTIV Germania directorul general al DEHOGA, Ingrid Hartges.

Deocamdată, Hartges este de acord că planul de redeschidere va depinde de „modul în care evoluează incidența infectărilor și de implementarea cu succes a strategiei de vaccinare”, însă rămâne preocuparea legată de distribuirea ajutorului de urgență. Din decembrie, companiile au semnalat că ajutorul vine prea târziu și nu la valorile promise.

Dincolo de aceasta, o altă asociație de restaurante, Leaders Club, a prezentat în noiembrie o propunere de redeschidere locală eșalonată, determinată de ratele de infectare pe o perioadă de șapte zile. Această sugestii s-ar aplica în locuri cu mai puțin de 50 de infecții noi la 100.000 de oameni, o cifră de care majoritatea municipalităților sunt încă departe.

Guvernul german a respins până acum ideea unor privilegii speciale pentru cei imunizați. „Mulți așteaptă solidar, astfel încât unii să poată fi vaccinați mai întâi, iar cei care nu sunt încă vaccinați se așteaptă invers ca aceștia să aștepte solidar”, a declarat ministrul sănătății Jens Spahn în decembrie.

///

BRUXELLES | Redeschidere rapidă sau risc de faliment

În Belgia, un sfert din companiile din Bruxelles și Valonia riscă falimentul și, prin urmare, au nevoie fie de o injecție urgentă de bani, fie de o redeschidere rapidă a sectorului, potrivit unei analize recente a firmei de avocatură Graydon.

În ultimele săptămâni, Comitetul consultativ al Belgiei, care include reprezentanți ai diferitelor guverne ale țării, a fost solicitat să ofere un calendar și soluții pentru sectoarele închise de mai bine de trei luni.

Data de redeschidere a sectorului nu este cunoscută în prezent, dar mai multe instituții mass-media belgiene au transmis că data propusă de 1 martie pare puțin prematură.

În privința planurilor de introducere a certificatelor sau a finanțării unor soluții practice pentru ca sectorul să fie redeschis cât mai curând posibil, un purtător de cuvânt al ministerului belgian al economiei a declarat pentru EURACTIV că „pentru moment, problema este încă în discuție la nivel politic”.

„A deschide într-un mod durabil în circumstanțele date nu este ușor. Nu e vorba doar de bani, dar aceștia pot ajuta”, a declarat Steven Rosseel de la Asociația Belgiană a Restaurantelor pentru EURACTIV.

„Atâta timp cât virusul circulă pe scară largă, nu va fi posibilă redeschiderea, prin urmare măsuri precum compensarea veniturilor și ajutorul pentru șomaj ajută sectorul să supraviețuiască”, a adăugat el.

„În momentul în care redeschiderea sectorului este posibilă, este important ca oamenii să se simtă în siguranță, de aceea sprijinul (financiar) pentru măsurile de igienă este binevenit”, a spus el, adăugând că investițiile în aplicațiile de urmărire COVID-19, ajutor pentru aplicații de gestionare a spațiului (asigurarea distanțării sociale în restaurante și baruri) și reducerea TVA sunt posibile variante de spriin a sectorului.

„În același timp, trebuie să existe posibilitatea de a lua măsuri împotriva clienților care nu respectă măsurile”, a adăugat el.

Întrebat dacă un potențial certificat de vaccinare (pentru a intra într-un bar) ar fi un instrument eficient de redeschidere mai devreme, Rosseel a spus că „ar putea fi eficient, dar este discriminatoriu față de persoanele care nu au avut încă șansa de a obține un vaccin”.

„Dar odată ce toată lumea poate avea posibilitatea de a fi vaccinată, merită luată în considerare”, a adăugat el.

///

VIENA | Este digitalizarea importantă?

Guvernul austriac nu a anunțat încă niciun calendar pentru redeschiderea barurilor și restaurantelor, iar măsurile actuale de lockdown vor fi reevaluate la jumătatea lunii februarie. Cu toate acestea, secția de gastronomie a Camerei de Comerț, cea mai mare asociație de afaceri din Austria, este în contact permanent cu guvernul, a declarat un purtător de cuvânt pentru EURACTIV Germania.

„Acest lucru este vital, întrucât situația privind virusul se schimbă constant”, a spus asociația.

Pentru a sprijini industria, ministerul și camera au dezvoltat anul trecut standarde pentru măsurile de igienă. Ministerul turismului se așteaptă ca acestea să ajute restaurantele și barurile după actualul lockdown, deoarece acestea vor fi adaptate în conformitate cu viitoarele reglementări ale autorităților din domeniul sănătății. 

În ceea ce privește instrumentele digitale, asociația se așteaptă ca aplicațiile inovatoare pentru înregistrarea oaspeților, în scopul urmăririi contactelor, să joace un rol important la redeschidere.

Cu toate acestea, proprietarii de afaceri nu sunt la fel de siguri. Sascha Schlesig, proprietarul cafenelei vieneze „Weimar”, consideră că digitalizarea nu va fi atât de crucială. „Dezinfectarea și păstrarea distanței - nu este mult mai mult decât atât”, a spus Schlesig pentru EURACTIV Germania.

Inovația nu este în atenția sa în acest moment, ci mai degrabă lipsa de certitudine privind data redeschiderii.

Deși înțelege că guvernul nu este în măsură să prezică evoluția infectărilor, el este dezamăgit de sprijinul, sau mai degrabă de lipsa acestuia, pe care asociația gastronomică l-a acordat sectorului. Nu a existat un sprijin financiar dedicat pentru implementarea măsurilor de igienă, „doar ne-au înmânat niște măști, nimic altceva, ceea ce e ridicol”, a spus Schlesig.

Asociația a declarat că sprijinul financiar acordat întreprinderilor a fost conceput pentru a fi cât mai larg posibil, rambursând proprietarilor pierderile de venituri.

Nici ministerul, nici asociația nu pot prevedea în ce condiții li se va permite companiilor să-și deschidă din nou porțile, dar vor fi comunicate proprietarilor „cât mai curând posibil”, a precizat camera de comerț.

Deocamdată, Schlesig nu planifică nicio etapă concretă. El intenționează să-și deschidă cafeneaua Weimar cel mai devreme în preajma Paștelui, atunci când clienții pot sta afară, chiar dacă perioada de lockdown se va încheia mai devreme. El a estimat că oamenilor încă nu le va plăcea să stea înăuntru și preferă să obțină banii guvernului până în acel moment.

///

HAGA | O problemă de abordare

Surse din Haga au declarat pentru EURACTIV că, în prezent, accentul este pus pe vaccinări și limitarea extinderii virusului, înainte de orice discuție cu privire la redeschiderea restaurantelor.

În primul val, s-au folosit multe inovații, de la terase verticale până la alarme bluetooth care indicau dacă personalul stă prea aproape.

„Dar în Olanda, cultura este că antreprenorii inovează ei înșiși aceste lucruri, de jos în sus, mai degrabă decât să fie impuse de sus în jos”, au spus sursele citate.

Acestea au adăugat că guvernul a stabilit limitele, iar antreprenorii inovează în consecință.

„De exemplu, protocoalele pentru restaurante sunt create chiar de sector, în consultare cu autoritățile și alte organizații relevante”.

SUDUL EUROPEI

MADRID | Temeri privind concurența

Sectorul spaniol HORECA, în principal baruri și restaurante, își concentrează toate eforturile pe menținerea funcționării bazându-se pe ajutoare de stat, măsuri de siguranță și creativitate, ca rețetă pentru depășirea impactului economic puternic al pandemiei COVID-19.

Organizarea cvasi-federală a Spaniei a fost esențială pentru a contribui la atenuarea impactului negativ al pandemiei în baruri și restaurante. În timpul primei stări de urgență, decretată de guvern în martie 2020, barurile și restaurantele au fost închise în toată țara și au fost permise doar servicii de livrare.

Restaurantele care furnizează aceste servicii au instituit de atunci măsuri igienice pentru lucrătorii lor (măști, ecrane, curățenie...) și pentru livrarea la domiciliu (măști, distanță de siguranță, livrare fără contact...).

Când starea de urgenă a expirat la 11 mai 2020, barurile și restaurantele s-au redeschis, dar au fost obligați să respecte un plan în patru etape conceput de guvern.

Cele patru faze au permis doar o capacitate redusă în afara barurilor, interzicerea consumului în interior și o reducere a orarelor de funcționare. De atunci, regiunile din Spania au adaptat aceste reguli la situațiile lor specifice de sănătate, mai degrabă decât la o singură strategie națională coordonată de Madrid.

Barurile și restaurantele au instalat, atât pentru angajați, fie pentru clienți, gel hidroalcoolic, zone de dezinfectare pentru încălțăminte, distanța dintre mese, ecrane, meniuri electronice, materiale de unică folosință și un control strict în utilizarea toaletelor publice, printre alte măsuri.

Companiile din sector au trebuit, de asemenea, să se bazeze pe scheme publice de concediere temporară (Expedientes de Regulación de Empleo, ERTE, un sistem public de menținere a 70% din salariile lucrătorului pentru o perioadă limitată de timp), ca frână de urgență pentru a opri dispariția locurilor de muncă pe piața HORECA.

Guvernul spaniol a aprobat o gamă largă de măsuri economice speciale pentru aceștia pe 22 decembrie 2020. Totuși, executivul nu a aprobat un ajutor direct ci, în schimb, a ales să ofere o serie de măsuri de sprijin financiar, precum reduceri de impozite sau chirii. Costul planului de urgență este estimat la 4,22 miliarde de euro, dar cea mai mare parte a banilor corespunde schemelor financiare. Singurul element major de ajutor este creșterea reducerii impozitelor pe veniturile personale.

Dar barurile și restaurantele consideră că aceste măsuri au fost insuficiente și au solicitat alte acțiuni pentru a acoperi nevoia.

În ciuda gamei largi de măsuri adoptate de guvern, sectorul se află într-o „furtună (economică) perfectă”: numai în decembrie companiile din domeniu au pierdut în jur de 6 miliarde de euro.

Și chiar dacă s-a folosit mult efort și creativitate, de exemplu cu deschiderea de noi spații și terase, cu meniuri digitale, servicii de „servire la pachet” și „livrare”, aproape în fiecare zi un bar sau restaurant este obligat să închidă în Spania ca victimă colaterală a crizei COVID-19.

Există discuții despre o concentrare masivă viitoare a companiilor din sector, cu o reducere a numărului de baruri, restaurante și cafenele mici și mijlocii, care ar putea rămâne în mâna unor grupuri puternice.

Cea mai pesimistă perspectivă pentru sectorul HORECA din Spania evidențiază dispariția a 40% din sector și pierderea a aproximativ 400.000 de locuri de muncă.

Pentru a putea supraviețui acestui „tsunami” financiar, sectorul își bazează speranțele pe cele 10 miliarde de euro ale REACT-UE și este încrezător într-o distribuție „corectă” de către guvernele și regiunile locale.

În plus față de ajutorul direct, barurile și restaurantele își vor adăuga propriile proiecte durabile și vor paria pe digitalizare pentru a recupera un sector care înainte de criza COVID-19 reprezenta 6,2% din PIB al Spaniei și angaja 1,7 milioane de oameni.

///

LISABONA | Asociații portugheze: clienții nu vor tolera medii slab ventilate

Sectorul ospitalității din Portugalia a putut să se redeschidă în luna mai 2020 după primul lockdown după adoptarea unor măsuri de siguranță, cum ar fi scăderea numărului de clienți sau utilizarea obligatorie a echipamentelor de protecție individuală.

Deși nu este sigur când și în ce condiții vor redeschide acum, cele două asociații principale care reprezintă proprietarii de restaurante au câteva idei.

„Sprijinul guvernamental trebuie să includă achiziționarea de produse de curățare și dezinfectare și echipamente de protecție individuală, precum și efectuarea de teste moleculare (RT-PCR) sau teste rapide de antigen [pentru COVID-19]”, a declarat secretarul general al asociației portugheze a hotelurilor și restaurantelor AHRESP, Ana Jacinto.

„Pentru o perioadă minimă de timp (câteva zile), a existat un anumit sprijin pentru achiziționarea unor produse, dar acestea nu au ajuns la toate companiile care aveau nevoie, iar astăzi acestea cheltuiesc mii de euro în fiecare lună pentru a se asigura că angajații lor nu sunt infectați”, a adăugat ea.

Jacinto a evidențiat, de asemenea, sigiliul Clean & Safe, lansat în luna mai, pentru a asigura respectarea de către unități a normelor de sănătate și siguranță și pentru a ajuta consumatorii să se simtă suficient de încrezători pentru a reveni.

Pentru a redeschide în mai anul trecut, unele restaurante au dezvoltat în mod proactiv aplicații pentru a permite clienților să acceseze meniul de pe smartphone și chiar să își plaseze comanda, reducând astfel contactul cu materialele care ar fi partajate cu alți clienți sau cu personalul.

Acum, în mijlocul unui al doilea blocaj, Asociația Portugheză de Ospitalitate, Catering și Turism (APHORT) consideră că este necesar să „fim atenți la organizarea spațiului și a ventilației”.

„Clienții vor dori cu siguranță mai mult spațiu și mai multă distanță și vor fi mai intoleranți în fața mediilor aglomerate și slab ventilate”, a declarat președintele executiv al APHORT, André Condé Pinto.

APHORT consideră, de asemenea, că este relevant să reconsiderăm serviciul, cu „echipe mai scurte și mai flexibile, care sunt pregătite să servească în cameră sau la domiciliul clientului (prin take-away), precum și adoptarea unor proceduri mai atente în ceea ce privește interacțiunea cu clienții”.

André Condé Pinto consideră că este timpul să „realizăm că fiecare restaurant are acum camere noi: camerele caselor clienților”. „În acest context, serviciile de preluare și livrare ar trebui acum să fie văzute ca o zonă de afaceri structurată și profesionalizată”, a adăugat el.

VISEGRAD

BRATISLAVA | Slovacii țintesc soluțiile digitale

Platforma slovacă #StáleMámeChuť (#WeStillHaveAppetite), care reunește 13 asociații și inițiative ale susținătorilor gastronomiei, oferă asistență tradițională pentru sector.

Ei ar dori să obțină scheme de despăgubiri fără birocrație, garanții pentru împrumuturi, subvenții pentru chirie, reducere de TVA sau sprijin direct sub formă de bonuri - care a fost aplicat în diferite țări ale UE cu un anumit succes.

Nu în ultimul rând, reprezentanții industriei cer termeni și cerințe clare pentru redeschiderea restaurantelor, cafenelelor și puburilor.

Ministerul slovac pentru Transporturi, care se ocupă parțial și de sectorul ospitalității, a promis despăgubiri în valoare de 100 de milioane de euro, dar se confruntă cu unele blocaje în procesarea cererilor. Nu se discută deocamdată nicio soluție inovatoare care ar contribui la consolidarea rezistenței sectorului atunci când se confruntă cu perioade incerte.

Totuși, industria caută soluții și măsuri digitale care promit. „Trăim într-o eră a transformării digitale, motiv pentru care are sens să folosim pe deplin tehnologia modernă și în această situație”, a declarat Magdalena Koreny, purtătoare de cuvânt a inițiativei Help for Gastronomy (Pomoc pre gastro), pentru EURACTIV Slovacia.

Ea a citat ca exemplu sistemul TrustOne, deja operațional în Slovacia, care, potrivit site-ului lor oficial, „permite organizațiilor să automatizeze examinarea medicală a angajaților, oaspeților și pasagerilor lor pentru a diminua efectele COVID-19”.

Sistemul este compus dintr-o aplicație și un portal web pentru angajatori cu posibilă utilizare în administrarea oaspeților - în cultură, sectorul ospitalității sau arene sportive. Permite oamenilor să se prezinte cu un test negativ sau cu dovada vaccinării oriunde merg fără să fie încălcată siguranța datelor lor. Este deja utilizat de persoanele care intră în Marea Britanie și care doresc să-și scurteze carantina.

În Slovacia, a fost lansat după un proiect-pilot de succes în orașul Nitra, care a trebuit să fie supus unei testări de masă, ca urmare a unei rate mari de infectare cu coronavirus. Aplicația a înlocuit necesitatea de a purta un certificat pe hârtie care confirmă negativitatea în testarea antigenului.

„Principalele sale avantaje sunt securitatea, rapiditatea, scalabilitatea masivă și flexibilitatea. A fost deja aprobat de Autoritatea de Sănătate Publică  și oferă revenirea la o viață normală”, spune Koreny.

Potrivit lui Henrich Simonics, executiv al companiei care reprezintă TrustOne în Slovacia, ei sunt încrezători că sistemul ar putea fi util în restabilirea economiei Slovaciei, inclusiv în ceea ce privește punerea în funcțiune a restaurantelor.

///

PRAGA | Presiuni pentru adăugarea în planul național de redresare

Ministerul ceh al Industriei și Comerțului, responsabil cu schemele de compensare și sprijin, nu a publicat și nu a comunicat niciun ajutor pentru o modalitate modernă și durabilă de redeschidere a sectorului ospitalității. Dar în Republica Cehă sunt vehiculate mai multe idei.

Digitalizarea sectorului ospitalității este deosebit de importantă, potrivit Confederației Cehe de Comerț și Turism.

„Milităm pentru ca investițiile din sectorul gastro să fie incluse în planul de redresare națională pentru a avea posibilitatea de a utiliza aceste finanțări în modernizarea industriei”, a declarat pentru EURACTIV.cz președintele confederației, Tomáš Prouza.

În Cehia, există deja soluții inteligente pe masă, dar se confruntă cu o lipsă de sprijin din partea guvernului. De exemplu, Care Plus Service a introdus brățări inteligente care asigură distanțarea socială și urmărirea cazurilor, care ar putea fi implementate de restaurante. Camera de comerț cehă promovează, de asemenea, „porți inteligente” moderne, capabile să măsoare temperatura și să dezinfecteze persoanele care trec.

Cu toate acestea, implementarea lor în restaurante nu a fost încă explorată în mod corespunzător de către guvern.

„Desigur, astfel de soluții sunt scumpe și administrația de stat a refuzat până acum să ramburseze companiilor fondurile investite astfel”, a spus Prouza.

Potrivit acestuia, sunt necesare informații clare de la stat despre ce ar trebui făcut pentru a deschide restaurantele. „În acest fel, toată lumea ar putea vedea că are sens să investim în astfel de măsuri. Măsurile restrictive actuale nu motivează pe nimeni să facă nimic”, a mai spus el.

Totuși, restaurantele cehe încearcă să facă față acestei situații dificile.

„Am lansat un program de autoreglare numit „Bezpecna restaurace” (restaurant sigur), care include 6 reguli privind modul de operare a unui local gastro într-o manieră sigură. Am avut capacitatea de a-l testa și am avut rezultate foarte pozitive. Am susținut campania prin intermediul rețelelor de socializare și a comunicării către consumatori direct în local”, a declarat Luboš Kastner, fondatorul Asociației cehe a restauratorilor APRON.

El a precizat că este nevoie de o demistificare în privvința clișeelor privind riscul mare de infectare în restaurante și baruri, astfel încât clienții să se simtă în siguranță.

„Problema este că discutăm prea mult și se întâmplă foarte puțin, în special în domeniul asistenței non-directe, cum ar fi subvențiile tehnologice, marketingul și dezvoltarea capacităților", a declarat fondatorul APRON.

Kastner a subliniat, de asemenea, că restaurantele cehe au fost adesea descrise ca locuri care încalcă restricțiile, dar oaspeții lor prezintă un nivel ridicat de autocontrol și un nivel ridicat de respectare a măsurilor de igienă.

În ceea ce privește certificatele de vaccinare, ministrul ceh al industriei și comerțului, Karel Havlíček, a recunoscut că este modalitatea de a „menține în viață comerțul și serviciile”. Cu toate acestea, încă nu este clar dacă persoanele vaccinate pot răspândi coronavirusul.

///

BUDAPESTA | Viitorul igienei: „straturi de protecție”

Ca și în alte părți ale Europei, sectorul ospitalității din Ungaria a resimțit puternic efectele măsurilor guvernamentale împotriva celui de-al doilea val al pandemiei, cifra de afaceri a restaurantelor scăzând cu aproape 50%.

Cu toate acestea, potrivit surselor EURACTIV, nu există un plan strategic pentru redeschiderea durabilă a sectorului la nivel național, dincolo de continuarea subvențiilor salariale până când campania de vaccinare va da roade. Ministerul pentru inovație și tehnologie nu a răspuns solicitării de comentarii adresate de EURACTIV.

Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că soluțiile inovatoare se regăsesc chiar în Ungaria. Resysten, o companie de familie cu sediul la Budapesta, produce un strat de auto-dezinfectare pe bază de dioxid de titan care rămâne eficient luni de zile, până la un an.

Stratul inodor și incolor interacționează cu lumina, producând o reacție care distruge contaminanții.

Lansată în 2014, compania a crescut de la a servi doar piața maghiară înainte de pandemie la a-și vinde produsele în 35 de țări, inclusiv în SUA sau India.

„Aici este viitorul igienei - acoperiri de protecție, la fel cum apa și săpunul erau viitorul igienei în urmă cu 100 de ani”, a declarat pentru EURACTIV Shajjad Rizvi, manager pentru dezvoltarea afacerilor internaționale la Resysten.

Cu toate acestea, implementarea produselor de tehnologie curată precum Resysten nu este subvenționată de guvern pentru companiile private.

Rizvi a spus că, în timp ce în unele țări compania a auzit că planuri de subvenționare pentru programe de igienizare sunt în curs de desfășurare, în special în SUA, nimic nu s-a concretizat încă în Ungaria.

„Sper doar că aceste industrii pot fi salvate și putem ajuta în acest sens. Dar îi înțeleg perfect, ei nu au acum banii pentru a plăti”, a adăugat el.

BALCANI

SOFIA | Ieșirea Bulgariei: vaccinarea personalului și livrări la domiciliu

Vaccinarea prioritară a tuturor celor angajați în sectorul ospitalității înainte de începerea sezonului turistic de vară este ideea bulgară pentru depășirea crizei din această industrie.

O astfel de propunere a fost făcută de Ministerul Turismului. Ministrul Mariyana Nikolova a explicat că este o modalitate de a arăta clienților cât de sigur este turismul bulgar. Până în prezent, ideea nu a fost susținută de autoritățile sanitare.

Cu un număr limitat de vaccinuri disponibile până la mijlocul anului 2021, guvernul dorește să protejeze personalul medical, serviciile de securitate și persoanele în vârstă. Restaurantele și industria turismului nu sunt o prioritate pentru autoritățile din Sofia până acum, scrie EURACTIV Bulgaria.

Președintele Asociației Restaurantelor Bulgare, Richard Alibegov, a comentat că statul a abandonat această industrie. Nici asociația, nici guvernul nu discută concret despre formele inovatoare de sprijin financiar pentru sector.

Restaurantele se bazează pe o subvenție unică de 20% din cifra de afaceri pentru anul precedent al restaurantului închis. Angajații trebuie să primească 12,5 euro pentru fiecare zi în care restaurantul este închis. Alibegov a declarat pentru EURACTIV Bulgaria că guvernul nu și-a îndeplinit promisiunile și că banii promiși pentru ultimele trei luni nu au fost plătiți. Aceasta înseamnă că mii de bulgari rămân fără venituri.

„Suntem lăsați să ne descurcăm singuri”, a spus el. Problema este standardul dublu în ceea ce privește restaurantele. La 1 ianuarie, guvernul a permis restaurantelor din hoteluri să funcționeze la jumătate de capacitate până la 22:30. Scopul a fost salvarea sezonului în stațiunile de iarnă. Cu toate acestea, restaurantele din afara hotelurilor rămân închise fără un calendar clar de deschidere. Alibegov spune că mulți dintre colegii săi vor începe să lucreze la 1 februarie, în ciuda interdicțiilor.

Asociațiile restaurantelor au anunțat că organizează un marș de protest pe 27 ianuarie.

„Ne vor aresta? Ne vor împușca? Ce poți lua de la o persoană de la care ai luat deja totul?”, a comentat Alibegov, care deține un popular lanț de restaurante în Sofia. Planul deja pregătit pentru redresarea din criza economică, de asemenea, nu acordă atenție sectorului restaurantelor și nu se așteaptă să fie modificat până în aprilie.

„S-a terminat și cu cei mari și cu cei mici din industria restaurantelor. Statul nu are cu ce ajuta. Industria trebuie să își găsească propria cale și să se restructureze”, a declarat pentru EURACTIV Nikola Barbov, care deține o mică pizzerie în Sofia. Restaurantul său a închis la mijlocul lunii octombrie înainte ca guvernul să decidă închiderea sectorului. Barbov a presupus că vârful pandemiei nu i-ar oferi șansa de a lucra.

Apoi a decis să-și restructureze complet afacerea. Ideea sa este să se concentreze pe livrarea la domiciliu și pe un camion alimentar care poate călători prin oraș, vânzând bere de calitate și burgeri gourmet în aer liber. „Nimeni nu va mai merge la un restaurant în compania a 40 de persoane. S-a terminat. S-au terminat și pentru cele mai mici restaurante. Multe dintre ele nu se vor deschide pentru că nu mai au bani. Într-o pandemie, nu poți face afaceri de amatori”, spune Barbob.

Mulți restauratori văd viitorul afacerii lor în dezvoltarea livrărilor la domiciliu cu meniuri online. Prețul mâncării bune livrate de un restaurant concurează deja cu prețul mâncării de calitate preparate acasă.

///

BUCURESTI | Lumina de la capătul tunelului

Autoritățile au descoperit câțiva pacienți cu varianta britanică a coronavirusului și ministerul sănătății a cerut amânarea oricăror relaxări planificate ale restricțiilor.

Dar, în pofida acestor recomandări, Comitetul pentru Situații de Urgență din București a decis să elimine unele dintre restricțiile impuse din cauza pandemiei, iar restaurantelor, barurilor și cafenelelor li se va permite să funcționeze la maximum 30% din capacitatea lor interioară.

În timp ce Europa întărește restricțiile, Bucureștiul face contrariul. Însă restaurantele și cafenelele încă se simt ignorate, cel puțin atunci când vine vorba de sprijinul guvernului.

Permisiunea de redeschidere în București a venit aproape din senin după săptămâni de semnale confuze din partea guvernului. Industria ospitalității a insistat asupra unei poziții clare în ceea ce privește calendarul de redeschidere și a cerut autorităților să elimine legătura cu incidența infectărilor, cel puțin în orașele mari, a explicat Răzvan Crișan, membru în consiliul de administrație al HORA, asociația patronală din sectorul ospitalității.

Ministrul Economiei Claudiu Năsui a recunoscut recent că ajutoarele de stat pentru operatorii de restaurante au fost în mare parte blocate, dar apromis că va grăbi deblocarea situației.

„Înțelegem că e un mix de birocrație și schimbare de guvern, dar întrebarea noastră este foarte simplă: așa cum s-au putut suspenda niște drepturi fundamentale ale cetățenilor în câteva zile (în timpul stării de urgență din primăvara trecută - n.r.), așa se pot da și niște hotărâri de guvern care să accelereze plățile către industriile afectate care nu au primit aproape nimic în materie de compensări financiare din martie și până în prezent”, a spus Crișan într-un răspuns prin e-mail la întrebprile adresate de EURACTIV România.

Autoritățile au anunțat mai multe măsuri de sprijin pentru companiile afectate de închiderea afacerilor, dar cele mai multe dintre ele nu sunt încă funcționale sau sunt prea complexe. Doar câteva dintre măsuri au fost direcționate în mod special pentru restaurante, baruri și cafenele și nici măcar acestea nu au fost aplicate, a spus Crișan.

De exemplu, guvernul a propus o scutire pentru taxele locale aplicate sectorului HORECA, dar multe autoritățile locale „au uitat” să o aplice. Pe de altă parte, un sistem de subvenții pentru a acoperi o parte din diferența dintre încasările din 2019 și 2020, solicitat expres de industria ospitalității, a fost adoptat înainte de alegerile generale din 6 decembrie, dar elaborarea normelor de aplicare cade în sarcina noului guvern, astfel încât ajutorul va ajunge probabil la companii abia la vară.

În ceea ce privește sprijinul pentru redeschiderea restaurantelor și altor localuri, Crișan a spus că doar schema Kurzarbeit (care permite companiilor să reducă timpul de lucru, fără a afecta în mod semnificativ salariile angajaților) introdusă anul trecut ar putea ajuta într-adevăr industria ospitalității în următoarele luni. Dar schema, care precizează că statul acoperă o parte din salariu, pare foarte complicată și nu funcționează excepțional, potrivit reprezentantului HORA.

Între timp, pentru a pregăti industria pentru redeschidere, HORA a lucrat cu mai mulți parteneri din sectorul sănătății la un ghid de bune practici pentru a ajuta operatorii să aplice regulile într-un mod corect și coerent.

Dar, parcă pentru a pune sare pe rănile industriei, după toate acuzele de anul trecut, sectorul ospitalității nu a fost considerat suficient de important pentru a-și pune angajații printre cei care pot fi vaccinați în a doua fază.

„Noi, ca industrie, susținem foarte mult campania de vaccinare și am fost foarte dezamăgiți că personalul care lucrează în HORECA nu a fost inclus în etapa a doua de vaccinare. Cumva, industria noastră a fost constant arătată cu degetul de către autorități ca fiind acel mediu în care virusul se răspândește și totuși personalul care lucrează în domeniu nu a fost considerat esențial astfel încât să fie inclus în această etapă prioritară”, a mai spus Răzvan Crișan.

///

ZAGREB | O penurie de personal post-pandemie?

„Suntem conștienți de problemele cu care se confruntă industria serviciilor de alimentație, dar acestea pot participa la programul de ajutor de stat în valoare de 700 milioane de euro, plus subvențiile pentru salarii de până la 4.000 kuna (550 €) per lucrător”, susține Ministerul croat al Turismului și Sporturilor.

Ministerul și Camera croată de Economie sunt mulțumite de numărul scăzut de infectări și se așteaptă ca, cu un procent bun din populație vaccinată, acest sector vulnerabil să-și poată relua activitatea la un moment dat în viitorul apropiat.

Când, totuși, este încă prea devreme pentru a spune.

Ambele instituții lucrează la un marcaj de securitate „Rămâi în siguranță în Croația” (în principal pentru turiști, dar sectorul de catering din Croația este partea economică cea mai dependentă de turism) care le va oferi oaspeților - din Croația sau din străinătate - un fel de confirmare că intră într-o zonă care aderă la toate măsurile epidemiologice armonizate cu Institutul de Sănătate Publică din țară (dezinfecție, măști, distanță etc.). Acesta ar trebui să fie emis de la începutul lunii februarie.

Și, așa cum a declarat Camera pentru EURACTIV.hr, „credem că în acest moment nu este necesar să se ia în considerare opțiunile de prezentare a oricărui tip de certificat de vaccinare” pentru a intra în restaurante, cafenele sau baruri.

Reprezentanții industriei au subliniat că sunt încă în discuții intense cu ministerul cu privire la măsurile de igienă și siguranță și „cred că deciziile finale vor fi în favoarea statului și a bugetelor lor”.

De cealaltă parte, Ministerul Turismului speră că „redresarea sectorului turistic va însemna cu siguranță redresarea pentru multe alte activități conexe, cum ar fi ospitalitatea. Toate activitățile noastre vizează reluarea turismului și poziționarea Croației drept o destinație sigură și de dorit”.

Asociația națională a firmelor de catering strigă însă pentru o ușurare a poverii fiscale. Acest sector are TVA de 25%, unul dintre cele mai ridicate din UE, plus o taxă de consum de 3%. Prima lor cerere și pledoarie către Guvern este reducerea imediată a TVA la cafea, bere, vin, băuturi și sucuri la 13%.

Și una dintre cele mai mari probleme asupra cărora vor să atragă atenția este că proprietarii de cafenele și restaurante sunt obligați să-și urmărească munca făcută de magazine, benzinării, brutării și chioșcuri de ziare, în ciuda faptului că pot servi cafea și băuturi într-un mod mult mai organizat și mai sigur din punct de vedere sanitar decât oricare dintre cele menționate mai sus.

Iar companiile spun că, atunci când își vor reporni afacerile, se așteaptă la o altă problemă: o penurie de lucrători, deoarece în timpul perioadei de lockdown forța de muncă s-a îndreptat spre alte industrii.