UPDATE 22:30 Grupul de Comunicare Strategică anunță printr-un comunicat de presă că, în conformitate cu dispozițiile Capitolului VI, art. 48 din Anexa 1 la Decretul nr. 195/ 16 martie 2020, la data de 17 martie 2020, a fost notificat Secretarul General al Consiliului Europei cu privire la măsurile adoptate prin decretul de instituire a stării de urgență pe teritoriul României care au ca efect limitarea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale. Prin notificarea efectuată la nivelul Consiliului Europei, România respectă o procedură care decurge din statutul său de Parte Contractantă la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
 
În cadrul procedurii de notificare a Secretarului General al Consiliului Europei, România a transmis textul Decretului nr 195 din 16 martie 2020, precum și traducerea sa în limba engleză. Prin punerea la dispoziția Consiliului Europei a întregului text al Decretului au fost furnizate informațiile necesare privind drepturile și libertățile fundamentale al căror exercițiu se limitează în scopul exclusiv al gestionării crizei generate de răspândirea virusului SARS-CoV-2, drepturi explicit menționate în cuprinsul art. 2 al Decretului Prezidențial. Totodată, notificarea a inclus informații privind contextul instaurării stării de urgență, fiind subliniat caracterul excepțional al măsurilor luate, care privesc limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 și durata pentru care a fost decretată starea de urgență.
 
GDS mai informează că, potrivit art. 15 din Convenție, în caz de ”(...) pericol public ce amenință viața națiunii, orice Înaltă Parte Contractantă poate lua măsuri care derogă de la obligațiile prevăzute de prezenta Convenție, în măsura strictă în care situația o impune și cu condiția ca aceste măsuri să nu fie în contradicție cu alte obligații care decurg din dreptul internațional”. Pe cale de consecință, pentru adoptarea unor astfel de măsuri nu este necesară obținerea vreunei aprobări de la Secretarul General al Consiliului Europei, statele părți la Convenție având deplina suveranitate de a adopta măsurile pe care le apreciază de cuviință în astfel de situații excepționale (cu limitările stabilite prin Convenție). Singura obligație ce incumbă autorităților statelor părți este de a informa pe deplin Secretarul General al Consiliului Europei despre măsurile de această natură adoptate, conform art. 15 alin. 3.
 
"Totodată, menționăm că organismul jurisdicțional stabilit în baza Convenției, respectiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului, își menține competența de a se pronunța în orice situație dată cu privire la măsurile adoptate de România în acest context", se mai arată în sursa citată.

+++

Întrebat dacă a solicitat derogarea de la Articolul 15 din Convenția Europeană privind Drepturile Omului, Ludovic Orban a răspuns: "Permiteți-mi să mă documentez ca să vă dau răspunsul. E posibil să se fi făcut acest demers, pentru că am instituit starea de urgență și, instituindu-se starea de urgență, normal că am afectat anumite drepturi. Nu sunt perfect documentat, vă voi da răspunsul când sunt documentat".

Miercurea trecută, la două zile după ce președintele a instituit starea de urgență, reprezentanta permanentă a României la Consiliul Europei a informat instituția europeană de faptul că se impune astfel aplicarea art. 15 privind derogarea de la Convenție.

Astfel, art. 15 din Convenție prevede că "în caz de război sau de alt pericol public care amenință existența unei națiuni”, un stat membru "poate lua măsuri derogatorii de la obligațiile prevăzute în Convenție, în măsura strictă în care situația o impune și cu condiția ca aceste măsuri să nu contravină altor obligații care decurg din dreptul internațional”.

Alin. 2 al aceluiași articol impune o serie de limite derogării, cum ar fi dreptul la viață, interzicerea torturii, a pedepselor sau tratamentelor inumane și degradante, interzicerea sclaviei sau interzicerea pedepsirii fără bază legală.

Centrul pentru Resurse Juridice (CRJ) a criticat decizia autorităților române și, mai ales, faptul că aceasta nici măcar nu a fost comunicată publicului.„În data de 17 martie, fără a aduce la cunoștința cetățenilor, România înștiințează Secretariatului General al Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire activarea art.151 din Convenție. Acest lucru nu a fost adus la cunoștința publicului de către Guvernul României, așa cum era normal, ci a fost semnalat de agenția France Presse... Prin urmare, deși ieri au fost multiple ieșiri publice ale celor care ne conduc, niciunul nu a găsit de cuviință să ne informeze cu faptul că în România nu mai este aplicabilă Convenția, că drepturile prevăzute de aceasta nu ne mai sunt garantate, cu alte cuvinte ele sunt suspendate temporar”, se arată într-un comunicat al CRJ.

Președintele Klaus Iohannis a declarat luni că evaluează permanent, împreună cu premierul Ludovic Orban și cu miniștrii, evoluția răspândirii infecției. „Măsurile restrictive de până acum au fost luate gradual, în funcție de etapa în care ne-am aflat din punctul de vedere al transmiterii virusului în comunitate. Ca om care iubește democrația, orice restrângere în exercitarea drepturilor fundamentale mă mâhnește profund”, a spus șeful statului, care a justificat, totuși adoptarea acestor măsuri.

În schimb, CRJ punctează că alte state mai afectate de epidemie nu au notificat suspendarea aplicării Convenției.

„Alături de România, au notificat Secretariatul General al Curții, Republica Moldova, Armenia și Letonia. Nu au făcut-o, cel puțin până la acest moment, Germania, Spania, Italia, Olanda, Marea Britanie, probabil pentru că, fiind țări cu profundă tradiție democratică, au înțeles că drepturile fundamentale, cu atât mai mult în vremuri de criză, trebuie protejate.

De altfel, dincolo de problema în sine, gravitatea constă în faptul vă NIMENI nu a adus la cunoștința cetățenilor acest lucru, respectiv NIMENI nu a explicat de ce a făcut România acest demers și care sunt efectele pentru cetățeni”, a subliniat Centrul pentru Resurse Juridice.