Guvernul a anunțat deja mai multe măsuri, precum susținerea parțială a indemnizațiilor de șomaj tehnic sau programul IMM Invest. Acum, premierul a prezentat măsuri suplimentare sau de continuare a celor deja anunțate.

În fapt, despre majoritatea măsurilor s-a discutat deja, miniștrii sau alți lideri PNL vorbind despre ele, iar premierul le-a prezentat acum angajatorilor și sindicaliștilor.

Primul pilon al reconstrucției - investițiile publice

„Lucrăm la un plan de măsuri economice și sociale. Acest plan va cuprinde mai multe categorii de măsuri. Primul pilon al reconstrucției economice pe care-l gândim este pilonul investițiilor publice. Aici, încercăm să mobilizăm toate resursele pentru a asigura finanțare pentru marile obiective de infrastructură de transport, de infrastructură energetică, de infrastructură în domeniul sănătății, educației, în domeniul comunicațiilor și în domeniul agriculturii”, a afirmat Orban, la reuniunea Consiliului Național Tripartit.

Program de susținere a marilor companii

„În ce privește susținerea companiilor, este pe circuitul de avizare un program de susținere a companiilor medii și mari, similar cu IMM Invest. Să acordăm și pentru aceste companii produse de garantare a creditelor pentru capitalul de lucru și pentru investiții, cu o subvenționare parțială a dobânzii, astfel încât să îmbunătățim capacitatea de finanțare a acestor companii”, a mai spus Ludovic Orban marți, în debutul lucrărilor Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social.

Alți bani pt IMM-uri

„Prin creșterea flexibilității fondurilor vom putea mobiliza o sumă de până la un miliard de euro pe care intenționăm să o alocăm către întreprinderile mici și mijlocii, fie pentru capital de repornire a activității - acolo unde au fost întrerupte - fie pentru susținerea investițiilor. De asemenea, am luat decizia ca, prin supracontractare pe măsura 2.1 și 2.2 din cadrul Programului Operațional Regional, să creștem amplitudinea susținerii pentru microîntreprinderi și pentru întreprinderi mici și mijlocii, prin asigurarea unei supracontractări până la un nivel de aproape un miliard de euro, bani de asemenea destinați diferitelor programe de granturi pentru investiții care sunt acordate, în special, e adevărat, pentru IMM-uri”, a spus Orban.

Ajutor de stat pentru investiții...

Orban a subliniat că Guvernul dorește să folosească instrumentul ajutorului de stat pentru investiții greenfield „care fie sunt realizate de actori noi pe piața românească, fie în cadrul unor programe de dezvoltare” ale unor companii prezente deja pe piața autohtonă.

... dar și pentru credite

„De asemenea, suntem într-o dezbatere privitoare la instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru a garanta creditele comerciale. Sunt cinci țări europene care au aplicat astfel de scheme - fie de garantare, fie de contragarantare - și încercăm și noi să punem la punct un astfel de mecanism, pentru că situația finanțării companiilor din România este o situație care duce companiile - din cauza faptului că nu se pot finanța de pe bursa de valori sau se finanțează limitat din sistemul financiar bancar - mare parte a creditelor sunt credite de tip comercial, credit furnizor. Și atunci, dacă o companie are probleme financiare, compania respectivă riscă să afecteze mai multe companii, să afecteze cash flow-ul și sănătatea mai multor companii. Încercăm să punem la punct această schemă de ajutor de stat, pentru a garanta asigurarea creditelor comerciale”, a spus premierul.

Bani pentru cei care ies din șomaj tehnic

Guvernul va acorda o sumă pentru persoanele care au fost în șomaj tehnic și care revin în activitate în companiile în care au lucrat, ca măsură activă de ocupare a forței de muncă.

„În ceea ce privește măsurile active de ocupare a forței de muncă, cu siguranță, vom apela la un instrument pentru persoanele care au fost în șomaj tehnic și care revin în activitate în companiile în care au lucrat. Vom acorda, practic, plata unei sume, încă nu am stabilit cuantumul, depinde de resursele de care dispunem, de 35 și 45%, ca o măsură activă pentru reluarea activității de către angajații care au fost în șomaj tehnic”, a anunțat Orban.

Prelungirea perioadei de șomaj tehnic

Orban a adăugat că perioada de acordare a șomajului tehnic va fi prelungită până la 1 iunie.

„După data de 1 iunie vom menține șomajul tehnic numai către angajații companiilor din domenii în care se mențin restricțiile. De exemplu, în domeniul spectacolelor, evenimentelor culturale, restaurantelor, adică, unde se vor menține restricții în ceea ce privește derularea activității”, a completat premierul.

Susținerea angajărilor

Guvernul lucrează și la elaborarea unui instrument pentru a susține angajarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

„Va depinde de categoria în care se află aceste persoane, un instrument e folosit pentru persoanele de peste 50 de ani, un alt instrument pentru absolvenți și un alt instrument pentru populația de vârstă adultă care e în căutarea unui loc de muncă. Vom încerca să creăm stimulente pentru companii ca să angajeze persoane aflate în căutarea unui loc de muncă”, a spus Orban.

El a menționat că Executivul estimează o creștere a numărului de persoane în căutarea unui loc de muncă cu 650.000-750.000, față de cele care primeau ajutor de șomaj.

„Sunt aproximativ 300.000 de contracte de muncă încheiate. La asta putem adăuga un număr de 250.000-350.000 de români care au revenit din țările în care lucrau și care și ei se află în căutarea unui loc de muncă. Deci, estimăm o creștere a numărului de persoane în căutarea unui loc de muncă la 650.000-750.000 de cetățeni, în plus față de cei care se aflau în plata ajutorului de șomaj, ca atare va fi nevoie de o politică activă de ocupare a forței de muncă”, a afirmat Orban. 

Principiul: producem în România ce se poate produce competitiv 

„Unul dintre principiile pe care ne axăm în ghidarea, să spun, resurselor, este un principiu foarte bun: ce se poate produce în România competitiv, trebuie să producem în România. Este foarte important, numai dacă te uiți la agricultură, depindem într-o proporție extrem de mare de inputuri, iar fructificarea producției agricole, dacă te uiți la structura exporturilor, aproape 70% sunt exporturi de cereale vrac și de animale vii, adică fără valoare adăugată, în care câștigul producătorului, efectiv, probabil din valoarea adăugată care se stabilește, e de 10%, maxim 15%. Aici va trebui să creăm pârghii de susținere a oricărei inițiative economice în domenii în care putem să producem, putem să generăm servicii de calitate în România care să poată să fie competitive cu produsele și serviciile care sunt generate de companii din alte țări”, a mai spus premierul.

Resurse de finanțare

Pentru a pune în aplicare măsurile, Guvernul trebuie însă să facă rost de bani, iar fondurile pot veni atât de pe plan intern, cât și din exterior - „atât din partea finanțatorilor instituționali, din partea fondurilor europene pe care le avem la dispoziție în cadrul exercițiului 2024 - 2020 și pentru măsurile ulterioare fondurile de pe exercițiul financiar 2021 - 2027. Sunt resurse financiare pe care le putem mobiliza prin emisia de titluri, prin împrumuturi pe care le contractăm, fie pe piața internațională, fie pe piața internă. Gândim un mecanism de obligațiuni de tiluri de stat care să fie cu adresabilitate către persoanele fizice, către cetățeni, o emisie de titluri mai amplă în care să creștem capacitatea de finanțare prin aceste obligațiuni pe care o să le emitem către cetățeni. De asemenea, încercăm să gândim posibile resurse financiare private pe care le putem angrena în aceste programe de investiții”, a menționat Ludovic Orban. 

Orban a adăugat că guvernul are în vedere și alte programe mai mici pe fonduri europene, precum cel prin care se alocă granturi pentru companii, cu condiția să mențină timp de doi ani un număr minim de cinci angajați.