Autoritățile în perioada de alertă nu și-au mai asumat rolul efectiv de a verifica la sânge măcar regulile pe care le-au stabilit, astfel că, după ce am început bine, am mers prost și mergem și mai prost, spune rectorul UBB Cluj-Napoca.

Referitor la negarea existenței virusului, prof. univ. dr. psih. Daniel David a declarat la RFI că România are de mult timp o problemă cu ”analfabetismul funcțional uriaș”, dar și cu ”neîncrederea între noi, și între noi și instituții”. 

Combinând acești trei factori se generează un cocktail periculos care distruge o abordare rațională, științifică în lumea de astăzi pe care pot să înflorească teoriile conspirației. Aici este problema. Copiii în școală nu fac suficientă biologie, nu se uită suficient la microscop. Nu mai fac suficientă știință. Și toți ajungem să credem în tot felul de energii misteriose ale universului și în abordări holistice care vindecă nu numai mintea, ci și sufletul. E o mare problemă”, explică psihologul Daniel David.

În ceea ce privește neîncrederea în autorități, Daniel David afirmă că ”românii, în comparație cu spațiul vestic, dar și cu vecinii noștri din zona sud sau central europeană, au un nivel de încredere interpersonală extrem de scăzut nu numai între cunoscuți, ci și între noi și ceilalți oameni pe care nu îi cunoaștem și mai ales față de străini. După aceea, e un pas să se generalizeze la instituții”.

Rectorul UBB Cluj-Napoca crede că autoritățile au făcut mai multe greșeli, deși au început să gestioneze bine pandemia:

”Autoritățile au început bine, am și spus în alte interviuri. În primele săptămâni ale stării de urgență, au comunicat destul de ok. Au greșit prin modul în care au făcut trainingul pentru emoții îndemnând să fim calmi, ceea ce este complet absurd. În situație de pandemie nu este sănătos și normal să fii calm. Într-o situație de pandemie este normal să fii îngrijorat, să fii trist. Este important să nu ajungi în patologii, adică să fii panicat, să fii agresiv sau să fii depresiv. Dar celelalte emoții funcționale și negative, așa cum le numim noi, îngrijorare, dar nu panică, tristețe, dar nu depresie, nemulțumire, dar nu furie, sunt absolut sănătoase”.

O ”greșeală majoră” a fost în perioada de trecere de la starea de urgență la starea de alertă:  ”Au fost cele 3 zile în care reglementările erau în aer. Atunci, comportamentul, care de foarte multe ori a fost supus mecanismului de supresie în perioada stării de urgență, a explodat când s-au eliminat constrângerile. Noi știm că, dacă un comportament a fost supus supresiei, când elimini constrângerile pentru el, reapare cu intensitate mai mare, cu frecvență mai mare și de durată mai lungă”.