Acest articol face parte din suplimentul tematic Sănătate: Migrația din domeniul medical dă bătăi de cap multor state

 Ar trebui găsite soluții prin implementarea corespunzătoare a PNRR.

"În ultimii cinci ani s-a înregistrat o creștere a numărului de medici în România, acum suntem mai aproape de media europeană – avem în prezent 346 de medici la 100.000 de locuitori – dar nu este suficient", a spus ministrul Sănătății, Alexandru Rafila în martie, în cadrul unei reuniuni la nivel înalt a Biroului Regional al OMS pentru Europa, organizată la București.

Rafila a spus că România a avut o perioadă prelungită, "care sperăm că s-a încheiat", când peste 10.000, probabil 15.000 de medici din România au emigrat în general în alte țări din Uniunea Europeană și SUA și Canada. Numărul asistentelor care au plecat din țară este și mai mare – peste 21.000.

În prezent, sunt circa 65.000 de medici în România, mai mulți decât în 2018 când autoritățile au decis să crească în mod substanțial salariile angajaților din sănătate, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).

Totuși, autoritățile nu știu exact câți medici au plecat din România după aderarea la UE în 2007.

În 2019 și 2020, 5.188 de angajați din sănătate au cerut certificat de bună practică medicală – good standing), certificate eliberate de Colegiul Medicilor din România, care sunt necesare pentru a putea lucra în afara țării. 2.173 au fost eliberate în 2020 și 3.015 în 2019, conform Ministerului Sănătății.

Lipsă acută de medici în rural

Președintele Colegiului Medicilor din România, Daniel Coriu, susține că sunt două "țări", una cu exces de medici, iar cealaltă fără medici. Peste 50% dintre medici sunt concentrați în zonele universitare, adică București, Dolj, Timiș, Cluj, Mureș și Iași.

"În aceste zone universitare sunt destui medici, dar nu în restul țării. Avem o mare, mare problemă", a spus Coriu.

Trei județe au mai puțin de 300 de medici, iar zece județe au mai puțin de 500.

Cu sprijinul OMS, România a adoptat în 2022 prima strategie privind dezvoltarea forței de muncă din domeniul sănătății. Ministrul Sănătății și-a exprimat speranța că problemele regionale legate de resursele umane din domeniul sănătății vor fi rezolvate până în 2030.

Printre alte inițiative, un proiect-pilot va fi dezvoltat în curând pentru a îmbunătăți condițiile de viață și accesibilitatea în zonele rurale pentru a atrage lucrătorii din domeniul sănătății.

"Motivația pentru medici să lucreze acolo (în zonele rurale - n.r.) este dată nu numai de faptul că au un cabinet dotat, ci trebuie să găsim soluții care să se adreseze și familiilor, care înseamnă accesul la educație pentru copiii acestor familii de medici sau asistenți medicali și nu în ultimul rând un standard economic care să le permită să profeseze fără griji", a spus Rafila.

În aceeași linie, premierul român Nicolae Ciucă recunoaște problemele legate de infrastructura sanitară a țării.

"Infrastructura spitalicească din România are nevoie de investiții și echipamente la cele mai înalte standarde. Cetățenii au nevoie de servicii medicale de calitate și de spitale mai sigure", a declarat Ciucă pe 25 aprilie, după ce a vizitat un spital din Iași.

Multe spitale din țară se confruntă și cu o penurie de materiale de bază și medicamente esențiale, inclusiv pentru cancer, iar medicii sunt nevoiți să trimită cazuri mai grave la spitalele din orașele universitare. Aproximativ 25 de județe nu au în prezent radioterapeut, iar altele au doar un medic oncolog la zeci de mii de locuitori, potrivit unei investigații a Digi24. 

Medicul Gindrovel Dumitra, membru al Colegiului Medicilor din Romania, spune ca deficitul este în crestere în cazul specialiștilor ATI și chirurgie. Unul dintre motivele pentru care tinerii nu aleg aceste specialități este perspectiva unui proces de malpraxis, spune el.

Lipsa de profesioniști din domeniul sănătății înseamnă un timp mai lung de așteptare pentru pacienți, a declarat pentru EURACTIV România europarlamentarul român Tudor Ciuhodaru, vicepreședinte al Subcomisiei pentru sănătate publică și membru al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

"Din punct de vedere economic, lipsa accesului la asistență medicală înseamnă mai multe zile de concediu medical, mai multe medicamente, mai multe zile de spitalizare”, a adăugat eurodeputatul social-democrat, subliniind costurile lipsei de dotări medicale suficiente.

Soluții la nivelul UE

Ciuhodaru propune centre medicale modulare multifuncționale cu fonduri UE pentru a remedia lipsa de facilități și profesioniști. "Propun un standard UE pentru sănătate de calitate. Un cetățean european, fie la Iași, la Bacău, la Bruxelles sau la Paris, să beneficieze de aceeași îngrijire medicală, același acces la investigații sau proceduri medicale avansate", a spus Ciuhodaru.

El a adăugat: "Chiar dacă sistemele de sănătate se află în competența statelor membre, unele programe pentru mame și copii, patologie cardiovasculară, accidente vasculare cerebrale etc... ar putea fi finanțate prin bani europeni".

El a concluzionat că sprijinul UE pentru sistemele de sănătate ale statelor membre ar putea să semene cu mecanismul european de protecție civilă, dar ar fi permanent mai degrabă decât activat numai atunci când apare o criză.

Este necesară planificarea pe termen lung

Ministrul Sănătății a aprobat în martie 2023 planurile sectoriale de acțiune pentru resursele umane pentru dezvoltarea domeniului medical în perioada 2023–2030.

În iunie a fost adoptată Strategia multianuală pentru resursele umane pentru atragerea de profesioniști în sănătate, urmărind să aducă personal medical în special în zonele defavorizate și să îmbunătățească educația, recrutarea, reținerea și motivarea forței de muncă. Strategia face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prevede:

• îmbunătățirea calității unităților de sănătate
• modernizarea infrastructurii esențiale necesare pentru asigurarea practicilor medicale sigure cu fonduri europene.
• colaborarea cu autoritățile locale pentru a motiva profesioniștii din domeniul sănătății să lucreze în unitățile medicale locale. Acest obiectiv poate fi atins prin nu doar prin bani, cât și prin pachete constând în acoperirea costurilor de transport pentru navetiști, oferirea de opțiuni de locuințe sau asistarea la relocarea familiilor profesioniștilor din domeniul sănătății.

Strategia pe termen lung urmărește, de asemenea, să colaboreze cu universitățile medicale și de farmacie pentru a asigura furnizarea de educație medicală de înaltă calitate, care să răspundă nevoilor pacienților. În plus, abordarea provocării de a coordona numărul de studenți cu numărul de rezidenți și posturile disponibile în sistemul de sănătate este un alt aspect crucial de luat în considerare.

Alte măsuri menționate sunt crearea unei platforme naționale prin care să fie anunțate toate posturile disponibile din sistemul de sănătate și să crească numărul de posturi deschise în regiunile și specialitățile în care există deficit de personal medical.

[de Cătălina Mihai, articol editat în limba engleză de Sofia Stuart Leeson și Max Griera]