Noul coronavirus este de origine animală. Și nu e un incident izolat. Astfel de zoonoze vor mai apărea în viitor, avertizează un raport al ONU. De vină sunt oamenii.

Zoonozele - boli infecțioase sau parazitare care se pot transmite de la animale la oameni - s-ar putea răspândi mai des în viitor, potrivit unui raport al Programului ONU pentru Mediu (UNEP) și al Institutului Internațional de Cercetare a Animalelor (ILRI).

”Dacă vom continua să exploatăm fauna sălbatică și să distrugem ecosistemele, ne putem aștepta ca un flux constant de boli să se răspândească de la animale la oameni în următorii ani”, a declarat Inger Andersen, directorul UNEP. Raportul arată că printre factorii care pot contribui la apariția unor pandemii sunt cererea tot mai mare de carne, creșterea urbanizării și schimbările climatice, relatează Spiegel Online.

Sars-CoV-2 nu e primul virus care a trecut bariera dintre specii. În trecut au fost Sars-CoV, Ebola, MERS etc.

Virusologii estimează că în întreaga lume există 40 de virusuri cu potențial pandemic. Acesta este și motivul pentru care ministrul german al dezvoltării, Gerd Müller, a publicat recent un articol de opinie în Spiegel, în care a făcut apel la o reformare a politicii globale de sănătate. În caz contrar, pandemiile ar putea bântui lumea în mod regulat.

”În timp ce mulți au fost surprinși de COVID-19, noi, cei care cercetăm bolile animalelor, nu am fost”, a precizat Delia Randolph, epidemiolog veterinar la ILRI. ”Aceasta a fost o pandemie extrem de previzibilă”, a mai spus ea.

Numărul bolilor a crescut începând cu anii 1930 - aproximativ 75% din noile afecțiuni provin de la animale sălbatice. Și animalele domestice pot transmite boli. Dar vina pentru astfel de crize revine omului.

Cererea tot mai mare de proteine ​de origine ​animală determină o creștere a numărului de animale. Multe animale din ferme sunt asemănătoare din punct de vedere genetic, iar asta le face mai susceptibile la infecții.

În plus, se observă o creștere a activităților de vânare și consumare a animalelor sălbatice. 

Iar globalizarea facilitează răspândirea zoonozelor în întreaga lume, accentuând riscul unei pandemii.

Creșterea populației și urbanizarea rapidă duc la reducerea suprafeței pădurilor și vegetației, astfel că oamenii vin din ce în ce mai des în contact cu animalele sălbatice. 

Un alt factor e reprezentat de schimbările climatice. Temperaturile tot mai ridicate pot duce la extinderea unor agenți patogeni și transmitățori în alte regiuni. De exemplu, țânțarul tigru a început de ceva vreme să se răspândește spre nord. El poate transmite boli infecțioase precum febra dengue sau virusul West Nile.

Aceste probleme trebuie rezolvate pentru a reduce riscul apariției unor boli, precum COVID-19. Dacă nu se iau măsuri, lupta împotriva epidemiilor nu va fi sustenabilă. Ar fi ca și cum ai trata la o persoană bolnavă ”doar simptomele, nu și cauzele bolii”, avertizează cercetătorii.

Și acum au existat avertismente

Cât vor ține cont autoritățile din diferite țări de aceste avertismente e dificil de estimat, dacă ne uităm în trecut și la modul în care inclusiv oficiali la nivel înalt încearcă să bagatelizeze pandemia.

Atenționări au existat și înainte de actuala pandemie. A devenit viral un videoclip cu Bill Gates care avertiza în 2015 că lumea nu e pregătită pentru o pandemie, deși aceasta va veni cu siguranță în câțiva ani.  

După declanșarea pandemiei, videoclipul a fost considerat de mulți adepți ai teoriilor conspirației drept o "dovadă clară" a faptului că Bill Gates se află în spatele acestei pandemii.

Rapoarte privind iminența unei pandemii au existat și la nivel oficial, bazate pe diverse cercetări.

Un raport amplu din 2012 privind analiza riscurilor în protejarea populației a fost prezentat în 2013 în Bundestag. Documentul Institutului Robert Koch includea și un scenariu de pandemie provocat de un virus provenit din Asia.

Simptomele bolii ipotetice semănau cu cele ale COVID-19: febră, tuse, greață, pneumonie.

Specialiștii atrăgeau atenția că în cazul unei astfel de pandemii, infrastructura critică și  sectorul medical din Germania vor fi puse la grea încercare. Raportul a rămas într-un sertar.

Despre redacția virtuală #CovRoMd

 

Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin,Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare,Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul VăiiJiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș,Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), TransilvaniaReporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazetade Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarulde Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea). 

La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.


 

Fizicianul Cristian Presură: Nu lupți cu fake news închizând site-uri, ci prin educație

Mai mult pe EurActiv »