Președintele Klaus Iohannis nu mai poate refuza promulgarea, după ce a întors versiunea anterioară în Parlament, considerată mult prea „liberală” cu tăierile de taxe, insuficient analizate din punct de vedere al impactului asupra bugetului de stat.

Majoritatea tăierilor de impozite cu efect direct asupra investițiilor - eliminarea taxei pe proprietățile speciale (cu excepția sectorului agricol), reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5% - au fost amânate pentru 2017. Tot amânată este și scoaterea accizei suplimentare de 7 eurocenți pe litru de carburanți, care ar fi trebuit să finanțeze construcția de autostrăzi.

În schimb, taxa pe valoare adăugată scade la 20% de la 1 ianuarie 2016, urmând să fie redusă la 19% în 2017.

Codul Fiscal extinde baza de impozitare a contribuțiilor sociale și de sănătate la toate categoriile de venituri, introducând totuși plafonarea contribuției maxime la nivelul a cinci salarii medii pe economie, dar mai târziu.

„Acele măsuri care n-au fost scoase din cod ci amânate, pe măsură ce dovedim cu cifre că sunt sustenabile, putem să le punem în practică chiar mai devreme decât 1 ianuarie 2017. Mă refer la plafonarea la cinci salarii a contribuției la CASS, mă refer la taxa pe construcții, cea cu agricultura iese de acum, dar și impozitul pe dividende”, spunea premierul Victor Ponta la începutul ședinței de guvern din această săptămână.

Nu toate scad

Și totuși, noul act normativ nu aduce doar tăieri de impozite, ci aduce și creșteri. Mai întâi, codul permite autorităților locale să majoreze la 500% impozitul pe clădirile și terenurile neîngrijite, fără însă a defini ce înseamnă „neîngrijit”, ceea ce i-a făcut inclusiv pe unii deputați să își pună problema că primarii ar putea aplica discriminatoriu această prevedere.

Având în vedere că veniturile din dividende vor intra în baza de impunere pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate de 5,5%, dar noua variantă a codului amână reducerea impozitului pe dividende la 5% cum se prevedea în prima variantă, practic veniturile astfel obținute vor fi taxate mai mult.

Pe de altă parte, codul nu aduce nicio contribuție în concepția de raționalizare a cheltuielilor, care ar fi putut crea spațiul fiscal pentru reduceri de impozite, după cum notează Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului băncii centrale.

Presiuni pe deficitul bugetar

Deficitul bugetar pentru anul viitor este preconizat să crească în 2016, comparativ cu ținta de 1,8% din produsul intern brut anunțată pentru acest an, fără a depăși însă limita de 3% din PIB inclusă în Tratatul de la Maastricht.

În contextul deciziei guvernului de a crește cu 25%, începând cu 1 octombrie, toate salariile din sistemul de sănătate, ceea ce presupune un efort bugetar anual de 1,7 miliarde de lei, dar și pe fondul cererilor din partea reprezentanților celorlalte sectoare din sistemul bugetar, în special al educației, privind majorarea consistentă a salariilor, este de așteptat ca bugetul să fie evident mai dezechilibrat anul viitor.

Majorările salariale erau estimate de ministrul finanțelor Eugen Teodorovici, într-un interviu pentru Ziarul Financiar, la 10 miliarde de lei anual (1,4% din PIB de 700 miliarde de lei anticipat pentru acest an), care se vor adăuga golului bugetar provocat de intrarea în vigoare a normelor Codului Fiscal – undeva la 8 miliarde de lei, în ultima variantă a textului. Guvernul trebuie să găsească deci suplimentar încă 18 miliarde de lei, circa 2,5% din PIB, la care se adaugă deficitul de 1,2% din PIB deja asumat pentru anul viitor în negocierile cu organismele europene.

Sau, cum spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal și economist-șef al Raiffeisen Bank, suntem în același punct din care am plecat când președintele Iohannis a respins varianta inițială a codului.

„Deficitul bugetar pentru 2016 se poate apropia de 4,5-5% din PIB în situația aplicării Codului Fiscal (chiar cu amendamentele în discuție) și a majorării salariilor în sectorul bugetar. Aș spune că cifrele enorme de creștere a salariilor în sectorul bugetar care s-au avansat recent sunt cel puțin la fel de periculoase pentru sustenabilitatea finanțelor publice precum aplicarea unei relaxării foarte agresive de taxe pe consum, dată fiind faza ciclului economic în care ne aflăm”, spune Dumitru într-un material din Ziarul Financiar.

Fără investiții, dar cu consum

Și totuși, guvernul pare că își creează spațiu fiscal încă de anul acesta, dar reducând în special costurile cele mai arzătoare, cele cu investițiile în infrastructură. În primele șase luni ale acestui an, statul are o nerealizare de cheltuieli, practic partea de investiții, de aproape 4 miliarde de euro, respectiv 17 miliarde de lei, în condițiile în care proiectul de buget prevedea un deficit de aproape 13 miliarde de lei la sfârșitul lui iunie, în timp ce a obținut un excedent de 4,2 miliarde de lei.

Cu alte cuvinte, cum ar spune economiștii, perspectivele de reducere a TVA si de majorare a salariilor din sectorul public (cu impact evident și pentru negocierile salariale din sectorul privat) vor contribui la creșterea cererii agregate în România.

Astfel, anul viitor creșterea economică ar putea fi exclusiv susținută de consum, care primește noi stimuli prin scăderea TVA și creșterea salariilor, în timp ce investițiile vor rămâne o Cenușăreasă, pentru că guvernul va trebui totuși să țină cheltuielile sub control, iar în ultimii ani investițiile au fost capitolul redus cu precădere.

2015 nu a făcut excepție, în condițiile în care investițiile statului, inclusiv cele din fonduri UE au fost de numai 12,5 miliarde de lei în primele șapte luni, comparativ cu un program de 44,8 miliarde de lei pentru tot anul. Iar această evoluție vine după ce cheltuielile cu investițiile publice au ajuns la 4,8% din PIB în 2014, față de 7,1% din PIB în 2009.

„Guvernanții trebuie să înțeleagă că doar prin măsuri administrative de stimulare a consumului (care oricum are, deja, un avans semnificativ), economia nu va crește sustenabil, ieșind dintr-o zonă de risc, ci doar se creează aparența de moment a unei bunăstări similare celei dinainte de criză”, mai adaugă Bogdan Roșu, președintele Asociației Române de Factoring.

Vine anul electoral

Riscurile unor derapaje sunt destul de ridicate, mai ales că urmează alegerile parlamentare, spun analiștii, avertizând în privința politicilor de creșteri de cheltuieli în an electoral.

„Aș spune că cifrele enorme de creștere a salariilor în sectorul bugetar care s-au avansat recent sunt cel puțin la fel de periculoase pentru sustenabilitatea finanțelor publice precum aplicarea unei relaxării foarte agresive de taxe pe consum dată fiind faza ciclului economic în care ne aflăm”, spune Ionuț Dumitru.

Chiar și analiștii Fitch Ratings notează că reducerea fiscalității crește incertitudinea privind finanțele publice de anul viitor și ar putea inversa procesul de consolidare fiscală derulat în ultimii ani sub supravegherea FMI și a Uniunii Europene.