Propunerea de buget pentru anul 2020 se bazează pe o creștere economică de 4,1% și o rată medie a inflației de 3,1% și prevede un deficit de 3,59% din produsul intern brut, potrivit Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2020 și proiecția acesteia pe anii 2021-2023 publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

Veniturile prevăzute pentru 2020 sunt de 360,149 miliarde de lei, cu o pondere în PIB de 31,89%, iar cheltuielile sunt estimate la 400,694 miliarde de lei, respectiv 35,48% din PIB.

Ținta de deficit bugetar cash pe anul 2020 este estimată la 3,59% din PIB, sau 40,545 miliarde de lei.

Planificarea bugetară pe anul 2020 și estimările pe perioada 2021-2023 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2020 la 3,58% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2023 la 1,94% din PIB, respectiv o reducere de 1,64 puncte procentuale față de anul 2020, încadrându-se în 2023 în prevederile regulamentelor europene.

Alocări mai mari la Muncă, Transporturi și pentru cheltuieli militare

Ministerul Muncii va primi de la bugetul de stat 41,9 miliarde lei, cu 32,7 peste suma din 2019. Din această sumă, 29 miliarde lei reprezintă asistența socială, cu 4,2% peste 2019.

Ministerul Transpoturilor va primi 11,8 miliarde lei, cu 3,3% peste nivelul din acest an.

Bugetul Ministerului Apărării urcă cu aproape 18%, la 21,1 miliarde lei.

Ministerul Educației va primi mai mult cu aproape 3,76%, la 30,5 miliarde lei.

Bugetul Ministerului Afacerilor Interne va fi mai mare cu aproape 13,1%, la 19,4 miliarde lei.

Mai puțini bani pentru Agricultură și Sănătate

Dar mai multe ministere vor primi mai puțin bani decât au avut în 2019. 

Bugetul Ministerului Sănătății va primi cu 23% mai puțin decât în 2019, respectiv 11,4 miliarde lei.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice va avea și el un buget diminuat cu 45,5%, la 5,5 miliarde lei.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va avea un buget mai mic cu 14,3%, respectiv de 18,3 miliarde lei.

Ministerul Economiei va primi cu 11% mai puțin, respectiv 1,12 miliarde lei.

Ministerul Finanțelor va avea, de asemenea, un buget diminuat cu aproape 19%, la 5,27 miliarde lei.

Ministerul Afacerilor Externe primește cu 16,4% mai puțin decât în 2019, respectiv 1,02 miliarde lei.

Fonduri crescute pentru servicii

Potrivit proiectului de buget, Senatul va primi cu 1,57% mai mult, respectiv 214,6 milioane lei, iar Administrația Prezidențială va primi cu 4,4% mai mult, respectiv 67,8 milioane lei.

Serviciul de Informații Externe va primi 320,2 milioane lei de la buget, cu 3,15% sub 2019, dar SIE este singurul serviciu important al cărui buget este ușor mai mic.

Serviciul de Protecție și Pază va avea cu 19,5% mai mult, respectiv 272,7 milioane lei. Serviciul de Telecomunicații Speciale va primi cu 6% în plus, la 630,3 milioane lei.

Serviciul Român de Informații va primi cu 10,8% în plus, respectiv 2,67 miliarde lei.

Societatea Română de Radiodifuziune va primi cu 4% mai puțin, respectiv 377,5 milioane lei, TVR va primi aceeași sumă ca în 2019, adică 389 milioane lei, iar agenția de presă Agerpres va avea o sumă crescută cu 10,8%, la 26,8 milioane lei.

Indicatori economici prognozați

Deficitul de cont curent este prognozat la 10,6 miliarde de euro în anul 2020, având o pondere în PIB în scădere față de anul precedent, respectiv de 4,5%, cu un deficit al balanței de bunuri de 7,7% din PIB.

Produsul intern brut în prețuri curente este estimat la 1.129,2 miliarde de lei pentru 2020, în creștere față de 1.040,8 miliarde de lei valoare raportată pentru acest an.

Câștigul salarial brut are o valoare de 5.429 lei în 2020, iar cel net de 3.324 lei. Rata șomajului în 2020 este estimată la 3%, față de 3,2% în 2019, iar numărul șomerilor la 275.000.

Se așteaptă o majorare a numărului de salariați de 1,9%, concomitent cu reducerea ratei șomajului înregistrat la 3,0% la sfârșitul anului 2020.

Pentru anul 2020, se estimează că inflația se va reduce atât ca medie anuală până la 3,1%, cât și la sfârșitul anului până la 3,0%.

Măsurile care au stat la baza construcției bugetare pe orizontul 2020-2023 au fost: eliminarea mecanismului plății defalcate a TVA în vederea compatibilizării cu acquis-ul comunitar în domeniu; executarea silită a sumelor existente în contul de TVA se va aplica în mod corespunzător de către instituțiile de credit, în limita sumei totale a obligațiilor bugetare, astfel cum aceasta este individualizată în adresa de înființare a popririi.

Fonduri mai mari pentru investiții

„Investițiile constituie motorul creșterii economice și al creării de locuri de muncă, cu efect multiplicator și aport direct la formarea brută de capital fix. Pentru anul 2020 investițiile sunt estimate la 4,5% din PIB, mai mari cu 6,3 miliarde lei ca în anul 2019”, se arată în proiect.

În 2020 se va asigura 2% din PIB pentru apărare, mai precizează raportul.

Potrivit MFP, în acest context se impune o construcție bugetară responsabilă și credibilă și evitarea politicilor prociclice, crearea de spațiul fiscal, vital în economii emergente în vremuri cu incertitudini mari și piețe financiare ușor schimbătoare, argumente pentru evitarea deteriorării stabilității financiare, a evaluării riscului suveran, a finanțării și dinamicii economiei și pentru susținerea din partea mediului de afaceri și a partenerilor externi.

„Măsurile care stau la baza construcției bugetare pe anul 2020 și perspectiva 2021-2022, precum și evoluția descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu indică tendința clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, anul 2020 fiind primul pas pentru revenirea la ținta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht”, se mai precizează în document.

Grupaj realizat din surse HotNews și Agerpres