"Dacă vrem o Românie dezvoltată, trebuie să ieșim din paradigma sărăciei. Paradigma sărăciei este și include în ea inclusiv acel deficit de 3% cu orice preț.  O să încep abrupt cu această abordare ca să înțelegem unde suntem. De fiecare dată România, cel puțin de când a intrat în Uniunea Europeană, a înțeles tratatul de la Maastricht, deși acesta a venit mult după dezvoltarea europeană. Nimeni n-a făcut analiza țărilor dezvoltate, cum s-au dezvoltat și pe ce deficite s-au dezvoltat Germania, Olanda, Franța, Italia, Spania, dacă au avut 3%, dacă au avut 7%, dacă au avut 10%, dacă planul Marshall a afectat sau nu vreo traiectorie de deficit din acesta înțeles în tratatul de la Maastricht”, a afirmat Adrian Câciu, în cadrul evenimentului ”News.ro - Perspectivele macroeconomice și fiscale ale României pe 2024. Ediția a II-a”.

El a explicat că, pentru a se încadra în deficitul de 3%, România a tăiat întotdeauna de la investiții.

"Am acceptat acest drum și este un drum la care vom ajunge din nou, dar trebuie să și acceptăm care este costul deficitului de 3%. Pentru că la o țară care nu era dezvoltată, cum era România, acest deficit de 3% a însemnat să taie întotdeauna de la investiții. Toți din această sală sunt convins că cel puțin o dată, într- o luare de poziții, ați criticat de ce guvernul taie de la investiții. Pur și simplu pentru a se încadra contabil într-un deficit de 3%”, a transmis ministrul MIPE.

El a adăugat că acest lucru a însemnat sisteme publice nefinanțate.

"Vreau să începem să trăim în adevăr, structural, dacă vrem să fim sinceri cu ce vrem de la România.  Asta ce a însemnat? Pe de-o parte a însemnat ca să avem sisteme publice subfinanțate, să nu investim structural în viitorul copiilor noștri, în sănătatea poporului nostru, în infrastructura și în dezvoltarea economică. Asta a însemnat.  Critica corectă a fost, da, dar n-ați tăiat și de la consum. Și aici sunt total de acord, nu s-a făcut un echilibru, consumul a mers în continuare, ne încadrăm în 3%, consumul nu îl atingem, atingem investiția”, a mai afirmat Adrian Câciu.

Guvernul a închis primele două luni din an cu un deficit foarte mare, de 1,67% din PIB, 29 miliarde de lei, deja cu o gaură de circa 21 miliarde de lei doar în februarie, determinată de cheltuieli cu înarmarea, dar și de sume mari alocate pentru stingerea datoriilor în sectorul de sănătate, au declarat surse oficiale pentru Profit.ro.

România se află încă din 2020 în procedură de deficit excesiv. 

Anul trecut, Consiliul fiscal a avertizat că deficitul bugetar pe anul 2024 este posibil să depășească semnificativ deficitul pentru 2023, existând riscuri majore cu privire la procesul de consolidare bugetară.