Scorul mediu al elevilor care au participat la test este de 65,93 puncte din 100 posibile, iar acest lucru indică, potrivit autorilor raportului, „un nivel mediu minim funcțional al competențelor digitale”.

„Scorul Brio” poate varia între 0 (foarte slab) și 100 (foarte competent), iar un scor mare indică un nivel de competențe digitale mai ridicat. Autorii raportului indică trei trepte mari de dezvoltare: nefuncțional (scoruri între 0-50), minim funcțional (scoruri între 50-75) și funcțional (scoruri între 75-100).

Scorul mediu al alfabetismului digital obținut de întregul eșantion (de 65,93 puncte) se traduce prin faptul că „în medie elevii claselor I-XII cu vârsta cuprinsă între 6 și 18 ani din România utilizează tehnologia suficient de bine încât să o facă pe cont propriu, fără să fie ghidați, în cazul unor sarcini bine definite (adică atunci când știu exact care trebuie să fie rezultatul, cum ar fi trimiterea unui e-mail sau aflarea unei informații specifice).”

Elevii au obținut scoruri scăzute pentru gestionarea datelor, a informațiilor și a conținutului digital (la o diferență de 2,03 puncte sub scorul mediu) și scoruri ridicate pentru evaluarea datelor, a informațiilor și a conținutului digital (6,60 puncte peste scorul mediu). 

În cazul competențelor legate de abilitățile de comunicare și colaborare, au fost obținute scoruri mici pentru gestionarea identității digitale (6,65 puncte sub scorul mediu) și scoruri mari pentru netichetă (8,09 puncte peste scorul mediu). 

În ceea ce privește competențele referitoare la crearea conținutului digital, scoruri bune au fost obținute în legătură cu cunoștințele de dezvoltare de conținut digital (2,74 puncte peste medie). 

La nivelul învățământului primar, media scorului pentru alfabetizarea digitală este de 57,82 puncte, la nivelul învățământului gimnazial scorul mediu pentru alfabetizarea digitală este de 65,98 puncte, în timp ce la nivel liceal scorul mediu pentru literația digitală este de 72,63 puncte. 

„Un procent de 18% din elevii claselor I-XII se încadrează la nivelul nefuncțional al literației digitale. Aceștia pot utiliza tehnologia doar ghidați de alte persoane pentru a putea îndeplini, 27 la nivel rudimentar, sarcini simple și clar explicate, fiindu-le dificil să folosească internetul și alte mijloace digitale ca să participe în societate,” arată raportul.

Nivelul primar (clasele I-IV) înregistrează cei mai mulți elevi nefuncționali, nivelul gimnazial (clasele V-VIII) având cei mai mulți elevi minim funcționali, în timp ce nivelul liceal (clasele IX-XII) reflectă cei mai mulți elevi funcționali din punctul de vedere al competențelor digitale. 

Eșantionul care a stat la baza raportului este „voluminos” (3000 de participanți), dar autorii nu pretind că acesta este reprezentativ. Raportul analizează datele obținute după primele 7 luni de funcționare a „testului de literație digitală” în România.

„Competențele digitale de bază (pe scurt, „literația digitală” sau „alfabetizarea digitală”) reprezintă abilitățile unei persoane de a accesa, de a crea și de a transmite informație cu ajutorul și prin intermediul contextului digital. Literația digitală nu înseamnă capacitatea de a utiliza un calculator, laptop sau un aparat similar, aceasta fiind posibilă printr-o simplă instruire sau parcurgerea unui manual de instrucțiuni tehnice specific acelui aparat. Literația digitală reprezintă un ansamblu de competențe care permit unei persoane să acceseze și să utilizeze informația digitală în scopurile în care îi sunt necesare, să opereze cu informațiile găsite în raport cu evaluarea și gândirea critică, realizând toate procesele de lucru cu informația într-un mod securizat, corect, optim și productiv.”

Din 2016, competențele de literație digitală de bază au intrat în mod formal în atenția Uniunii Europene și de atunci formează o componentă esențială în parcursul și strategia de dezvoltare a economiei. Cele mai recente date privind competențele digitale poziționează România pe ultimul loc în clasamentul celor 32 de țări.