"Începând cu 1 iulie, ANAF va începe controale masive pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice ca sursă a obținerii averilor fiecărei persoane. Este o jignire pentru oamenii cinstiți care muncesc greu, uneori de dimineața până seara, să vadă că în jurul lor alții își cumpără case care se învârt după soare, își achiziționează mașini exorbitant de scumpe, și ei nu au lucrat o zi în viața lor și nu au plătit un impozit. Este, de asemenea, nedrept pentru agenții economici, care majoritatea lor își desfășoară business-urile corect, își plătesc taxele și impozitele la timp, iar alți patroni fac evaziune fiscală, folosesc muncă la negru, se îmbogățesc nemeritat și nu plătesc niciun impozit în viața lor. Trebuie să fim realiști și să înțelegem că aceste mecanisme sunt dăunătoare atât bugetului de stat, dar în același timp creează și o mare frustrare în rândul societății românești, creând chiar modele antisociale. Avem peste tot exemple de șmecheri care sfidează cu opulența și luxul pe cere îl afișează, care cheltuie sume de bani exorbitante, sfidând pe omul de rând și care în viața lor nu au plătit niciun impozit, iar când verifici veniturile pe care le au constați că ele sunt aproape inexistente", a anunțat, vineri, președintele instituției, Lucian Ovidiu Heiuș, în cadrul unei conferințe de presă, citat de Agerpres.

El a spus că în aceste zone se vor concentra controalele pentru a verifica dacă averile acumulate sunt în concordanță cu veniturile obținute.

Președintele ANAF a menționat că a transmis Direcției Generale de Control Venituri Persoane Fizice să realizeze o analiză de risc și s-a pornit de la 20 de milioane de CNP-uri.

"Făcându-se această analiză de risc am constatat cu stupoare și cu revoltă, de-a dreptul, că 561.000 de persoane, de CNP-uri, au acumulat, și am luat doar 4 ani, 2016, 2017, 2018 și 2019, anul 2020 o să-l finalizăm la sfârșitul lunii septembrie, iar anul 2021 probabil la sfârșitul anului, atenție, au acumulat 561.000 de persoane o diferență între veniturile estimate de noi și veniturile declarate și impozitate de 20 de miliarde de euro. Practic, cum am făcut această analiză? Am luat din bazele noastre de date, ale ANAF-ului și din bazele de date ale altor instituții ale statului, primării în special și conturi bancare, și am văzut în fiecare an ce bunuri mobile și imobile s-au achiziționat de fiecare persoană în parte, cum au evoluat sumele de bani în conturile bancare, cu ce sume și-au creditat propriile societăți, cu ce sume și-au majorat capitalurile societăților pe care le au, sau ce alte cheltuieli au putut să angajeze. Sunt convins că nu am reușit să găsim toate cheltuielile pe care le-au angajat, că nu avem bazele de date suficient de bine puse la punct, și după aceea am luat și am verificat pentru fiecare CNP în parte ce venituri au declarat", a afirmat șeful ANAF.

Acesta a explicat că legea spune că dacă există o diferență de 10% dintre venitul estimat și venitul declarat, dar nu mai puțin de 50.000 de lei, deja există o neconcordanță la declarare și există un risc în acest domeniu.

"Oameni buni: 20 de miliarde de euro, în patru ani la 560.000 de oameni. Nu se mai poate continua în acest mod. Fiscul din România trebuie să facă ceea ce face Fiscul de oriunde din lume. Trebuie să controlăm și să verificăm veniturile și modul de dobândire de la persoanele fizice. Această direcție funcționează de vreo 10 - 11 ani. S-au făcut controale, dar într-un ritm foarte timid. Undeva în 10 ani vreo 630 de decizii de impunere. Media pe fiecare decizie de impunere este undeva la 100.000 de euro, suma care se impozitează. De fapt noi ce facem? Mergem, vedem cât a declarat și ce impozit a plătit, vedem cât acumulat, avem o discuție contribuabilul respectiv, justifică, încearcă să spună de unde a avut bani să-și cumpere 20 de apartamente când el de fapt a avut venituri fiscalizate doar de, nu știu, 10.000 de euro. Dacă nu și le poate justifica, facem diferența, impozităm cu 16% și calculăm accesoriile aferente pe fiecare an în parte. Din păcate, nu pot să merg mai mult de 5 ani de zile în urmă. Respectăm perioada de prescripție generală în cazul creanțelor bugetare. Dar voi direcționa mai mult de jumătate din capacitatea de control a persoanelor la persoane fizice, pentru că nu voi afecta partea de persoane juridice și Antifraudă, care vor merge în continuare împotriva evaziunii fiscale. Dar ne vom duce spre acești 561.000 de oameni la care există diferențe cumulate de 20 de miliarde de euro.

Nu vom sări nimic. Vom începe de la cel mai mai mare în jos până la cel mai mic. Vor exista lună de lună cel puțin 70 de echipe de control care vor merge și vor face aceste analize. Am susținerea totală a întregii Coaliții, a domnului prim-ministru Nicolae Ciucă, pentru că toți suntem de acord că acesta este ultimul sau glonțul de argint pe care îl poate folosi Fiscul în România împotriva celor care nu înțeleg că trebuie să își plătească impozitele și taxele, că nu trebuie să mai facă acțiuni care încalcă legea", a spus Lucian Ovidiu Heiuș.

El a adăugat că în cazul în care există un grad de conformare la declarare de 95% și de plată la 87%, înseamnă că o minoritate, nu plătește, iar acea minoritate se regăsește în aceste cifre.

"Dacă în urma acestor controale vom găsi diferențe și cineva va mai veni să spună că în anii 1990 o cărat cu Dacia blugi din Turcia și de atunci are un milion de dolari puși de o parte, cineva mai poată să creadă. Nu cred că cineva în țara asta mai poate să creadă când o să spună: "păi știi, am banii de la bunica pentru că am săpat în grădină și când am tras cu plugul am dat de o găleată cu aur". Nu cred că cineva în țara asta mai poate să creadă așa ceva. Și nu cred că cineva în țara asta nu poate să fie alături de mine când spun clar că trebuie să oprim acest flagel al acestor oameni care fură, fac evaziune, nu-și plătesc taxele, dar ne sfidează pe toți prin opulența și prin îmbogățirea nejustificată pe care o fac. Și ajung să fie și niște exemple pentru tânăra generație", a afirmat Heiuș.

Potrivit acestuia, analizele de risc indică existența unei diferențe de 104,2 miliarde de lei, din care în regiunea Brașov - 11,3 miliarde de lei, București - 29,2 miliarde de lei, regiunea Cluj - 14,3 miliarde de lei, regiunea Craiova - 6,3 miliarde de lei, regiunea Galați - 12,4 miliarde de lei, regiunea Iași - 12,5 miliarde de lei, regiunea Ploiești - 9,4 miliarde de lei și regiunea Timișoara - 8,4 miliarde de lei.

Șeful ANAF a mai anunțat că de la 1 iulie Antifrauda va face controale la comercianții de pe litoral.