„Rata de renovare a clădirilor din România rămâne foarte redusă, în ciuda necesarului uriaș de creștere a performanței energetice a acestora. În România, 8 din 10 clădiri (77%) au nevoie de renovare energetică, fiind construite înainte de 1980, în absența standardelor de eficiență energetică pentru anvelopa clădirii”, se arată în studiul realizat de România Eficientă, un proiect derulat de Energy Policy Group (EPG), în parteneriat și cu finanțarea OMV Petrom.

Studiul este publicat chiar după ce Comisia Europeană a anunțat măsuri pentru a crește rata de renovare a clădirilor din întreaga Uniune, propunându-și cel puțin dublarea ratei anuale de renovare până în 2030.

„Trebuie neapărat ca pe termen lung să intrăm în acea zonă de participare a pieței și a zonei private în investițiile de renovare a clădirilor, altminteri nu avem nicio șansă să ne realizăm țintele de renovare. Aceasta este adevărata provocare pe termen lung și mai avem mult de lucru”, a declarat Radu Dudău, director Energy Policy Group (EPG) și coordonator al proiectului România Eficientă.

Printre barierele în calea renovării aprofundate se numără informațiile limitate despre stocul de clădiri, lipsa de înțelegere privind consumul de energie și potențialele economii, dar și deficitul de pe piața muncii. Totodată, provocările țin de lipsa stimulentelor pentru renovarea energetică, accesul dificil la produse de finanțare, precum și de mobilizarea redusă a finanțării private, potrivit organizației.

Sectorul clădirilor din România acoperă aproximativ 45% din consumul total de energie. Pentru atingerea obiectivelor și țintelor de eficiență energetică stabilite prin documentele de strategie națională și UE, fondul de clădiri din România are nevoie de o performanță energetică sporită, potrivit Enegry Policy Group.

Atât în România, cât și la nivelul UE, clădirile reprezintă una dintre cele mai importante surse de emisii de gaze cu efect de seră pentru că nu sunt eficiente energetic și, în plus, majoritatea utilizează primordial combustibili fosili.

În sectorul rezidențial, majoritatea clădirilor din România au fost construite între 1961 și 1980, în absența standardelor de eficiență energetică pentru anvelopa clădirii. Aproximativ 53% din clădirile rezidențiale au fost construite înainte de 1970 și peste 90% înainte de 1989, cu o performanță energetică între 150 și 400 kWh/m2/an, potrivit România Eficientă.

Totodată, în România, una din șapte familii se confruntă cu probleme serioase de locuit, cel mai adesea din cauza calității proaste a pereților, podelelor și ramelor ferestrelor, conform datelor Institutului Național de Statistică.

Situația este similară și în sectorul non-rezidențial: Administrația publică, clădirile de învățământ și cele comerciale reprezintă circa 75% din consumul de energie nerezidențial, fiecare cu 20-25% din total.

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, guvernul a alocat peste 2 miliarde de euro pentru reabilitarea energetică a mii de clădiri. La finalul implementării reformelor și investițiilor din PNRR ar urma să existe circa 1.000-1.500 blocuri reabilitate energetic (4 milioane metri pătrați în clădiri rezidențiale) și circa 2.000 de clădiri publice reabilitate (2,5 milioane mp), potrivit documentului.

În general, lucrările de reabilitare termică și eficientizare energetică duc la economii de energie de peste 50%.