Centrul european de competențe în materie de securitate cibernetică (ECCC) a fost înființat recent la București pentru a stimula capacitățile de securitate cibernetică ale UE. Cu toate acestea, centrul se află încă sub patronajul Comisiei Europene, ceea ce l-a împiedicat până acum să ajungă la o autonomie completă.

„Aceasta este o problemă de tipul „oul și găina", pentru că, atâta timp cât ECCC nu are un director executiv permanent, nu este autonom față de Comisie. Cu toate acestea, Comisia este responsabilă pentru ocuparea acestui post, pe care îl tot amână", a declarat pentru EURACTIV Dan Cîmpean, reprezentantul român în Consiliul de conducere al ECCC. 

Deși Comisia a publicat anunțul pentru ocuparea postului vacant la sfârșitul anului trecut, a anulat în mod neașteptat procedura de candidatură. În schimb, executivul UE a numit un director executiv interimar, Miguel Gonzalez-Sancho, un manager de nivel mediu din cadrul Comisiei, specializat în securitate cibernetică.

Potrivit unui alt membru al consiliului de administrație al ECCC, care a discutat cu EURACTIV sub rezerva anonimatului, Gonzalez-Sancho îndeplinește toate sarcinile prevăzute pentru directorul executiv permanent.

„Bineînțeles, toată lumea ar dori ca numirea unui director permanent să se desfășoare mai rapid. Totuși, acest lucru este în mâinile Comisiei", a adăugat același membru al consiliului de administrație.

ECCC și rețeaua conexă a centrelor naționale de coordonare au ca obiectiv consolidarea capacităților europene în materie de securitate cibernetică și promovarea cercetării, a conștientizării și a inovării în acest domeniu.

Organismul ar trebui să facă acest lucru prin gestionarea fondurilor pentru securitate cibernetică din cadrul programelor Europa digitală și Orizont Europa, precum și prin fonduri suplimentare furnizate de statele membre ale UE.

De asemenea, centrul ar trebui să gestioneze Fondul de urgență pentru securitate cibernetică, care a fost inițiat în urma unei reuniuni informale a miniștrilor UE din domeniul telecomunicațiilor care a avut loc luna trecută la Nevers, în Franța. Noul fond este menit să pregătească statele membre pentru a face față unor atacuri cibernetice la scară largă, în special prin finanțarea testelor de penetrare și a simulărilor de atacuri cibernetice, menite să identifice vulnerabilitățile.

Comisia a fost însărcinată cu înființarea și funcționarea centrului, cu scopul ca acesta să funcționeze în cele din urmă în mod autonom. Cu toate acestea, potrivit unei surse diplomatice a UE, amânarea numirii noului director executiv permite executivului UE să mențină controlul asupra acestor finanțări.

Cîmpean a declarat că se așteaptă la ciocniri între Comisie și statele membre, care controlează și cofinanțează ECCC. România se află în fruntea listei guvernelor nemulțumite, deoarece găzduiește instituția.

„Nu pare să existe prea multă determinare din partea Comisiei Europene pentru a preda ECCC. Board-ul este nemulțumit, ca să nu spunem mai mult", a declarat Cîmpean.

Procesul de numire a directorului executiv este complicat și îndelungat. Se publică postul vacant, urmează un proces de selecție amănunțit, crearea unei liste scurte de candidați iar comisarii Thierry Breton și Margrethe Vestager decid asupra candidaților finali prezentați Consiliului. Consiliul, care se reunește doar de câteva ori pe an, decide cu o majoritate de 75%. 

Astfel, numirea va fi probabil amânată până la o nouă reuniune a consiliului, spre sfârșitul anului 2022. 

Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat pentru EURACTIV că procedura „va fi redeschisă în săptămânile următoare, în vederea obținerii unui grup de candidați mai larg și mai echilibrat din punct de vedere al genului".

„De fapt, eu însumi cunosc o serie de candidați competenți, de sex feminin", a spus Cîmpean. În mod similar, diplomatul UE a mai spus că știe candidați de sex feminin bine calificați pentru acest post.

„Comisia nu poate să rețină ECCC. Este vorba, de asemenea, de o chestiune de prestigiu național pentru țara gazdă, România, care vrea în sfârșit să înceapă să îmbunătățească securitatea cibernetică", a declarat Cîmpean.