Medicamentele generice, variantele mai ieftine a unui produs al cărui patent a expirat, au aceleași efecte terapeutice, dar costurile mai mici permit tratarea mai multor pacienți, au spus marți participanții la International Health Forum, o conferință pe teme de sănătate organizată de Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

Una dintre variantele aflate în discuție este chiar introducerea unor cote de prescripție a genericelor la medici, potrivit ministrului sănătății, Nicolae Bănicioiu. Ministrul spune că este doar un proiect și nu a dorit să avanseze niciun procent care ar putea fi impus medicilor pentru a nu „alarma” pe  nimeni, dar a precizat că în unele țări europene baremele sunt în jur de 30 la sută.

De cealaltă parte, Vasile Ciurchea, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a precizat că o astfel de soluție ar presupune importante modificări legislative, deoarece în România medicii prescriu denumirile comune internaționale (DCI), cu alte cuvinte substanțele active compuse de medicamente, și nu denumirile medicamentului. Altfel spus, medicii nu pot prescrie genericul, ci doar face recomandări pacientului ce produs să aleagă.

Pledoarie pentru generice

Dar reprezentanții autorităților spun că atât medicii, cât și farmaciștii, și, implicit, pacienții trebuie convinși că genericul are același efect cu originalul.

„Este necesară educația tuturor celor din sistem. Până nu vom fi convinși că genericele au același efect ca și originalul, lucrurile nu se vor schimba. Substanța activă este aceeași. Pacienții trebuie convinși că un generic nu este un medicament prost. Sunt foarte mulți, și pacienți și prescriptori, care spun că doar originalul este cel care vindecă”, a declarat Ciurchea.

La rândul său, cel responsabil cu supravegherea medicamentelor - Marius Savu, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM) - a dat asigurări că în acest an agenția nu a primit nicio sesizare privind ineficiența unui medicament generic.

„Dacă un medic spune că numai acel medicament care costă de cinci ori mai mult este mai bun, pacientul asta vrea. Farmacia este interesată să vândă un produs mai scump. Obligativitatea de a avea un medicament ieftin s-ar transforma în prezentarea alternativelor bune, dar mai ieftine", a afirmat Savu.

Astfel, discuția s-a mutat spre o altă variantă și anume stabilirea cotelor la farmacii. Prilej pentru cei care activau în piață în urmă cu mai puțin de un deceniu să-și amintească geamurile sparte din farmacii pe vremea când acestea își epuizau plafoanele din primele zile ale lunii. Până în 2008, casa de sănătate acorda fiecărei farmacii cu care avea contract un plafon maximal pentru eliberarea medicamentelor compensate. Cum bugetul era, ca și acum, insuficient pentru acoperirea tuturor nevoilor, de cele mai multe ori plafoanele erau epuizate din primele zile astfel că cei care rămâneau fără medicamente fie trebuiau să achite integral din buzunar prețul produselor, fie așteptau luna viitoare pentru a-și lua rețeta.

De data aceasta ar fi un asterisc. Plafonul nu ar trebui să mai fie valoric, ci tot o cotă procentuală a produselor generice în raport cu totalul eliberărilor de medicamente.

Impact limitat

Însă, din punctul de vedere al statului, impactul oricum nu ar fi prea mare, pentru că autoritățile decontează doar până la nivelul celui mai ieftin produs, diferența de preț (coplata) fiind integral acoperită de pacient.

Creșterea prescrierilor de medicamente generice ar aduce economii de 100 milioane lei (circa 22 milioane euro) la buget, potrivit președintelui APMGR, Dragoș Damian, în timp ce vânzările totale de generice se ridică la circa 650 milioane de euro, sau circa 30 la sută din piața totală de medicamente. În volum însă raportul este invers, vânzările de produse generice reprezentând aproximativ 70 la sută din totalul de pastile vândute în România, în timp ce medicamentele originale au vânzări mai mici ca număr de unități, dar semnificativ mai mari din punct de vedere valoric.

Problema mai presantă, spun reprezentanții producătorilor, este că încet-încet dispar medicamentele ieftine, deci și referințele la care se raportează casa s-ar putea majora în curând. Potrivit datelor APMGR, în perioada 2011-2014 au dispărut 1.332 de medicamente de pe piața românească.

Însă Damian nu dă vina pe medici sau farmaciști de această dată, ci pe politicile fiscale ale statului, în special taxa clawback. Clawback, o măsură introdusă „temporar” în 2009 de guvern, avea inițial ca scop să descurajeze producătorii să stimuleze consumul de medicamente. În timp, și după ce a suferit mai multe modificări, a devenit o principală sursă de finanțare a sistemului de sănătate și un permanent motiv de plângeri în discuțiile dintre producători și autorități.

O nouă modificare este în dezbaterea Parlamentului acum, așteptând un vot al Comisiei de sănătate a Camerei Deputaților și apoi în plen, care include propunerile industriei, inclusiv diferențierea taxei în funcție de consumurile efective generate.

În urma modificărilor, dar și a scăderilor de prețuri din această vară, taxa clawback se va reduce, dar nu atât de mult pe cât speră producătorii, spune Bănicioiu. După actualizarea prețurilor implementată din iulie, prețurile medicamentelor eliberate pe bază de rețetă au scăzut în medie cu aproape 20%, iar companiile așteaptă o reducere a taxei cu 10-15%.

Dar, pentru anul viitor, bugetul sănătății are nevoie de mai multe fonduri, inclusiv pentru a acoperi creșterea salariilor introdusă de la 1 octombrie. „Pot să vă confirm creșterea de bani alocați nu doar pentru medici (...) Al doilea pas va fi o creștere a bugetului alocat pentru medicamente, dar asta se întâmplă natural, prin reducerea de prețuri. (...) Va fi o creștere pe anul viitor”, a spus Bănicioiu.