Totuși, BNR nu a modificat prognoza de inflație pentru anul viitor, menținând-o la 3,2%.

Conform BNR, depășirea limitei superioare a intervalului țintei în prima parte a anului 2018 se datorează în principal unor efecte statistice de bază asociate unor reduceri de taxe și impozite indirecte la începutul anului 2017, evoluției anticipate a componentelor exogene, dar și acumulării de presiuni inflaționiste asociate mediului intern, la nivelul inflației de bază.

Guvernatorul băncii centrale a recunoscut că există presiuni de depreciere a monedei naționale, din cauza creșterii importurilor. „Leul nu este singura monedă care s-a depreciat. Am vazut depreciere în regiune atât la forint, cât și la zlot. Deprecierea leului este însă mai de durată, nu cu cifre mari, dar mai de durată. Spre deosebire de Ungaria sau Polonia, noi avem o situație în deteriorare a balanței comerciale. Exporturile cresc cu 9%, în timp ce importurile cresc cu 11-12%. Baza este oricum dezechilibrată și, chiar dacă exporturile și importurile ar crește în același ritm, balanța commercială s-ar deteriora”, a spus Isărescu.

Principalele presiuni inflaționiste sunt, potrivit guvernatorului, creșterea costurilor de producție și măririle de salarii, pe fondul unei incertitudini privind evoluția prețurilor la energie, notează Mediafax.

Prețurile administrate prezintă incertitudini majore, în condițiile procesului de dereglementare a prețurilor la energie”, a mai spus Mugur Isărescu.

Ca influențe externe, principalul factor este evoluția cotațiilor țițeiului și „ne ajută faptul că inflația din Europa nu a prins aripi; nu a prins aripi, dar nici nu mai e deflație”, a arătat guvernatorul. 

Potrivit BNR, calculată la taxe constante, rata inflației va atinge 3,3% în decembrie 2017, 3,1% la sfârșitul anului viitor și 2,9% la orizontul prognozei, septembrie 2019.