Sectorul public a preferat să stimuleze consumul, iar firmele private abia și-au revenit după criză, astfel că activitatea de investiții și-a revenit cu greu.

Activitatea de investiţii din România rămâne una dintre cele mai scăzute din UE în condiţiile în care numai 68% dintre firme au investit în ultimul exerciţiu financiar, comparativ cu 87% la nivelul UE, potrivit Sondajului anual privind investiţiile Băncii Europene de Investiţii (BEI).

Sondajul, prezentat marţi la Banca Naţională a României de Debora Revoltella, directorul Departamentului Afaceri economice al BEI, furnizează date unice privind activitatea de investiţii a firmelor româneşti, planurile acestora, precum şi opinii cu privire la elementele care frânează investiţiile, notează Agerpres.

Sondajul anual privind investiţiile BEI (EIBIS) arată că deficitul de investiţii perceput - exprimând ponderea firmelor care nu au investit suficient în ultimii ani - se situează peste nivelul UE (20% faţă de 16%). Acest fapt confirmă rata scăzută a investiţiilor la nivel macroeconomic şi o calitate semnificativ mai slabă a activelor. Ponderea medie a maşinilor, utilajelor şi echipamentelor bazate pe tehnologie de vârf este una dintre cele mai scăzute din UE, o pondere scăzută având şi parcul imobiliar eficient din punct de vedere energetic.

"Sondajul, care se desfăşoară la nivelul Europei, incluzând şi România, oferă băncii UE un instrument politic puternic pentru înţelegerea planurilor de investiţii şi a nevoilor societăţilor de stat şi private, precum şi pentru definirea modului în care BEI poate aduce în mod real valoare economiei şi oamenilor. Împreună cu numeroşii reprezentanţi locali, BEI este pregătită să răspundă nevoilor existente prin finanţarea investiţiilor derulate de corporaţii şi entităţi de stat din România", a spus Andrew McDowell, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat că Banca Europeană de Investiţii a reprezentat un stâlp puternic pentru dezvoltarea economică strategică a României, dirijând investiţiile către sectoare critice precum transporturile, infrastructura digitală şi noile tehnologii, educaţie pentru forţa de muncă specializată, sănătate sau agricultură.

"Banca Europeană de Investiţii contribuie la crearea mentalităţii potrivite şi atitudinii responsabile necesare pentru asumarea unor riscuri calculate. Aceasta susţine comunicarea politicilor publice durabile şi priorităţilor pentru dezvoltarea economică şi socială a României, pentru a continua şi extinde integrarea europeană şi convergenţa economică", a afirmat Mugur Isărescu.

În urma unei perioade post-criză prelungite, cu investiţii de capital public şi privat situate cu 30% sub nivelul celor din 2008, creşterea investiţiilor a înregistrat un ritm pozitiv în 2017, prognozele fiind de asemenea îmbunătăţite, potrivit reprezentanţilor BEI.

Tendinţa de a acorda prioritate consumului în ceea ce priveşte cheltuiala publică şi gradul de îndatorare relativ ridicat al corporaţiilor în plan privat au constituit principalii factori care au împiedicat redresarea investiţiilor până anul trecut. Înţelegerea motivelor care au stat la baza procesului lent şi neuniform de redresare a investiţiilor în ultimul deceniu este elementul cheie pentru definirea unor intervenţii de politică adecvate cu scopul de a confirma şi a beneficia de o tendinţă pozitivă.Investiţiile firmelor rămân axate pe înlocuire şi orientate către active corporale.

Investiţiile în active necorporale se situează mult sub nivelul UE, respectiv 25% faţă de 36%. O analiză mai atentă a activităţii de inovare a firmelor din România arată că majoritatea firmelor inovatoare se bazează mai degrabă pe adoptarea de soluţii decât pe dezvoltarea acestora.

„În ansamblu, această situaţie evidenţiază nevoia de a se întreprinde mai mult în acest domeniu şi de a sprijini o tranziţie către o creştere axată în mai mare măsură pe inovare în România”, consideră Debora Revoltella.

Conform sondajului, circa 12% dintre firme se confruntă cu constrângeri privind finanţarea, iar dependenţa de sursele de finanţare internă rămâne ridicată. Accesul la finanţare constituie o problemă mai mare în România decât în alte ţări UE, iar firmele inovatoare, din domeniul tehnologiilor avansate, se confruntă cu dificultăţi şi mai mari în obţinerea de finanţare externă. Incertitudinea în ceea ce priveşte viitorul, precum şi reglementările privind întreprinderile şi piaţa muncii constituie principalele bariere pentru întreprinderile din România. În plus, lipsa infrastructurii de transport adecvate reprezintă un obstacol mai mare pentru firmele româneşti comparativ cu întreprinderile similare din UE. Găsirea de forţă de muncă având calificări adecvate este o problemă cu care se confruntă în special întreprinderile inovatoare.