Banca centrală a majorat, cu jumătate de punct procentual, rata dobânzii de politică monetară la 3% pe an, de la 2,5%, în încercarea de a ține sub control inflația.

Ca urmare a acestei decizii a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale, și rata dobânzii la care se împrumută băncile comerciale de la BNR a crescut la 4% (de la 3,5% anterior), în timp ce depozitele făcute de bănci la banca centrală vor beneficia de o dobândă de 2% pe an (față de 1,5% anterior).

BNR a constatat că rata inflației a crescut în primele două luni ale anului, contrar previziunilor băncii, ajungând la 8,5% în februarie, de la 8,2% la finalul lui 2021. Prețurile de consum au crescut în special în cazul alimentelor procesate, iar BNR estimează că majorările de prețuri vor continua, cu amplitutdini ridicate în cazul combustibililor și alimentelor, în principal sub influența creșterii mai puternice a cotațiilor țițeiului și a materiilor prime agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor internaționale instituite împotriva Rusiei și Belarusului.

În același timp, banca a remarcat serioasa încetinire a activității economice din ultimul trimestru al anului trecut, dar consideră că indicatorii statistici publicați până acum arată o „ușoară revenire” a activității economice în trimestrul I din 2022, dar aceasta este „probabil temporară”.

Incertitudinile și riscurile la adresa previziunilor pe termen mediu cresc însă considerabil în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, avertizează BNR. În opinia băncii centrale, sancțiunile pot agrava criza energetică și blocajele în lanțuri de producție de ep plan local, dar vor avea efecte și asupra dinamicii economiei și inflației la nivel european/mondial, încrederii consumatorilor și a investitorilor, precum și asupra percepției de risc față de regiune, cu impact în costurile de finanțare ale statului român.

BNR menționează că o sursă importantă de incertitudini și riscuri rămâne, de asemenea, absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, în timp ce ameliorarea situației epidemiologice pe plan intern a condus la încetarea stării de alertă în prima decadă a lunii martie 2022 și la ridicarea tuturor restricțiilor de mobilitate, cu efecte favorabile asupra activității economice.

Totodată, incertitudini și riscuri sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale, dată fiind cerința continuării consolidării fiscale corespunzător angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și global, marcat de implicațiile războiului din Ucraina și ale sancțiunilor impuse Rusiei, însă și de tendința de înăsprire a condițiilor de finanțare.