„Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 5 octombrie 2021, a hotărât următoarele: majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50 la sută pe an, de la 1,25 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021; majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an, de la 0,75 la sută pe an, și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021”, a anunțat marți BNR.

Banca centrală estimează că rata inflației va rămâne ridicată în următoarele luni, pe fondul prețurile ridicate ale produselor energetice, care „sunt de natură să amplifice și să prelungească deviația pozitivă a ratei anuale a inflației de la limita de sus a intervalului țintei, dar să genereze ulterior efecte de bază dezinflaționiste semnificative”. 

„Valul patru al pandemiei și măsurile restrictive asociate generează incertitudini și riscuri crescute la adresa previziunilor, cel puțin în perspectivă apropiată, în condițiile înrăutățirii alerte a situației sanitare și ale nivelului foarte scăzut al vaccinării pe plan intern, cu potențial impact negativ inclusiv asupra evoluțiilor de pe piața muncii, aflate până de curând într-o ameliorare evidentă.

Incertitudini și riscuri semnificative decurg, însă, și din conduita viitoarea a politicii fiscale, date fiind, îndeosebi, coordonatele recentei rectificări bugetare și eventuala prelungire a instabilității mediului politic intern, de natură să pericliteze consolidarea bugetară – proces vital pentru stabilitatea macroeconomică”, se arată în comunicarea BNR.

Rata anuală a inflației a urcat în iulie 2021 la 4,95 la sută, de la 3,94 la sută în iunie, iar în august la 5,25 la sută, considerabil deasupra limitei superioare a intervalului țintei și ușor peste nivelul prognozat de BNR.

Deciziile BNR vizează revenirea și menținerea ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, „inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe orizontul mai îndepărtat de timp, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, și în condiții de protejare a stabilității financiare”, mai spune banca centrală.