„Principalele riscuri la adresa stabilității financiare din România au rămas la niveluri ridicate (...), cele mai importante două riscuri sistemice, clasificate la nivel sever, fiind incertitudinile globale și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne”, se arată în raport.

La nivel global, riscurile sunt amplificate de datoria suverană ridicată și semnele de deteriorare a calității creditelor, în special pe piața imobiliară comercială. În România, deficitele gemene (fiscal și de cont curent) rămân o problemă majoră, deficitul de cont curent atingând 9,1% din PIB în T2 2024, cel mai ridicat nivel din UE. 

BNR subliniază necesitatea corectării dezechilibrelor pentru a spori reziliența economică, prin reforme structurale și absorbția eficientă a fondurilor europene disponibile prin PNRR.

Cum stăm cu PNRR?

Conform Raportului Comisiei Europene privind stadiul implementării Facilității de Redresare și Reziliență implementarea PNNR de către România este semnificativ întârziată. Aceste întârzieri au potențialul de a afecta atragerea fluxurilor financiare încă disponibile, ce se ridică la circa 19 miliarde euro, ce vor fi încasate în cazul îndeplinirii celor 448 ținte și jaloane rămase (din 518 în total).

Până la sfârșitul lunii septembrie 2024, au fost încasate, cumulat de la începutul programului, 9,4 miliarde euro (inclusiv prefinanțări) aferente îndeplinirii a circa 14 la sută dintre țintele și jaloanele asumate.