Banca centrală a decis miercuri reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, în contextul reintensificării epidemiei de coronavirus.

Este a treia reducere a dobânzii cheie de la începutul pandemiei. La începutul lunii martie, rata de referință era la 2,5%, cu un punct procentual mai mult decât rate ce se aplică de joi, 6 august.

Ca urmare a diminuării ratei de referință la un nivel minim istoric, va scădea și rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25% pe an, și rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2% pe an, de la 2,25% pe an.

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a mai decis și menținerea nivelului actual al ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale băncilor, precum și susținerea lichidității pieței interbancare prin operațiuni repo și cumpărări de titluri de stat în lei de pe piața secundară. 

BNR a remarcat că economia globală și cea europeană au început să se redreseze în luna mai, pe fondul retragerii treptate a restricțiilor de mobilitate fizică, rămânând însă la niveluri mult inferioare celor prevalente anterior răspândirii infecției cu coronavirus. În același timp, dinamica recuperării lor rămâne incertă pe termen scurt, fiind dependentă de evoluția pandemiei și a măsurilor asociate, dar și susținută de măsurile fiscale implementate de autorități, precum și de politicile monetare ale băncilor centrale din economiile avansate și cele emergente.

Banca centrală susține că persistă incertitudini „extrem de ridicate” referitoare la previziunile macroeconomice, sursa lor majoră fiind, „cel puțin pe termen scurt, pandemia de coronavirus - care s-a reintensificat recent -, și măsurile restrictive asociate, ce condiționează viteza și traiectoria redresării economiei, chiar și în contextul susținerii oferite de programele de sprijin guvernamental și de măsurile de politică monetară ale BNR”.

Incertitudini majore continuă să fie asociate conduitei politicii fiscale și a celei de venituri, dată fiind posibila creștere mai accentuată a cheltuielilor bugetare în acest an, inclusiv ca efect al majorării transferurilor sociale, în contextul anului electoral - cu repercusiuni și asupra poziției externe a economiei.

„În același timp, consolidarea fiscală probabil inițiată ulterior ar putea fi contrabalansată parțial ca impact economic de fondurile europene alocate României prin pachetul de redresare economică și prin bugetul multianual agreate recent la nivelul UE”, remarcă BNR.