În a treia măsură de acest gen din acest an, BNR a decis creșterea dobânzilor, în încercarea de a ține sub control rata inflației, care a ajuns în martie la maximul ultimilor cinci ani.

În paralel cu majorarea ratei de referință, BNR a anunțat și majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% pe an de la 1,25% pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,5% pe an de la 3,25% pe an începând cu data de 8 mai 2018.

Potrivit băncii centrale, noul scenariu al prognozei BNR reconfirmă perspectiva creșterii ușoare și a plafonării ratei anuale a inflației pe parcursul câtorva luni deasupra intervalului țintei, iar riscurile asociate perspectivei inflației provin în principal din partea prețurilor administrate. Rata anuală a inflației, care măsoară evoluția prețurilor de consum în ultimele 12 luni, a urcat în luna martie la 5%, cel mai înalt nivel din iunie 2013.

Consiliul de administrație al băncii centrale a decis, totodată, păstrarea nivelurilor actuale (8%) ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

BNR a ridicat rata de referință a dobânzii în prima ședință de Consiliu din acest an, în 8 ianuarie, de la 1,75% la 2%, și a urmat o nouă majorare în februarie, tot de 0,25 puncte procentuale, la 2,25%.

Într-o scrisoare transmisă lui Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, spune că revenirea la rata inflației de 3,5% a impus o „întărire graduală a politicii monetare, iar dacă dacă BNR nu ar fi reacționat în primele două luni ale anului, riscul de inflație ar fi crescut, iar leul s-ar fi depreciat suplimentar”.

Dragnea a atacat de mai multe ori conducerea BNR pentru deciziile și comentariile reprezentanților băncii care, în opinia șefului PSD, au dus la creșterea dobânzilor pe piața locală și deprecierea leului. Ulterior, liderul social-democrat i-a transmis o scrisoare oficială guvernatorului băncii centrale în care îi solicită explicații privind desincronizarea dintre politica monetară - guvernată de BNR - și cea fiscală - aflată în apanajul Guvernului -, dar și în privința unor comentarii care ar induce în mediul economic o stare de neîncredere în politicile Executivului.

După o întâlnire de la finele săptămânii trecute între Dragnea și premierul Viorica Dăncilă cu Isărescu și prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, președintele Camerei Deputaților a publicat cele două scrisori și a spus că s-a convenit să existe o colaborare bazată pe întâlniri constante.

BNR a avertizat că incertitudinile și riscurile asociate perspectivei inflației provin în principal din partea prețurilor administrate, a condițiilor de pe piața muncii și a evoluției viitoare a prețului internațional al petrolului.

„Nu vrem să ajungă ROBOR la 4%, de asta dăm și inflația jos!”, a explicat Mugur Isărescu, într-un briefing de presă. ROBOR, rata dobânzii practicată pe piața interbancară, este pe un trend ascendent în ultimele săptămâni, cu rata la trei luni depășind nivelul de 2,5%, cel mai ridicat din ultimii trei ani