Rata anuală a inflației este așteptată să-și accentueze puternic creșterea în trimestrul II 2022 - până la 11,2% în iunie, comparativ cu 8,6% în proiecția precedentă, și să descrească doar gradual pe parcursul următoarelor trei trimestre, potrivit minutei ultimei ședințe a conducerii BNR, citate de News.ro.

În opinia băncii centrale, criza energetică, posibil agravată de conflictul Rusia-Ucraina, împreună cu blocajele în lanțurile de producție și aprovizionare continuă să reprezinte surse majore de incertitudini și riscuri, prin impactul potențial exercitat la nivel global/european, precum și pe plan intern, asupra cererii de consum și asupra activității și planurilor de investiții ale firmelor, de natură să afecteze evoluția pe termen scurt a cererii agregate, dar și potențialul de creștere a economiei pe un orizont mai îndelungat de timp.

În ședința de politică monetară din 9 februarie, Consiliul de administrație al BNR a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50%, de la 2%.

„Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că după ce a atins probabil o dinamică foarte înaltă din perspectivă istorică în 2021, dar semnificativ inferioară celei previzionate anterior, creșterea economică este așteptată să decelereze considerabil în 2022 și 2023, și mai pronunțat decât s-a anticipat în noiembrie 2021, inclusiv în condițiile unor efecte expansioniste ceva mai temperate anticipate din partea absorbției de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU.

Evoluția implică valori mult mai joase ale excedentului de cerere agregată pe orizontul prognozei față de cele estimate anterior și care se restrâng gradual de la mijlocul anului curent, până aproape de anulare la finele orizontului prognozei, chiar și în condițiile unei dinamici sensibil mai scăzute a PIB potential”, se arată în minuta șefdinței.

BNR apreciază că determinantul major al avansului PIB va rămâne consumul privat, în condițiile anticipării unei creșteri relativ robuste a acestuia pe orizontul proiecției, doar ceva mai temperate decât s-a previzionat anterior, inclusiv pe fondul majorării în acest an a transferurilor sociale și a salariului minim brut pe economie, dar și în contextul ascensiunii ratei inflației, al creșterii treptate a ratelor dobânzilor bancare și al progresului consolidării fiscale.

Pe de altă parte, evoluția investițiilor se apreciază a fi mai modestă, dar totuși superioară mediei anilor pre-pandemie, au remarcat membrii Consiliului, date fiind probabila creștere a cheltuielilor publice de capital, inclusiv cu aportul fondurilor europene.

Totodată, membrii Consiliului și-au reiterat preocupările legate de perspectiva absorbției fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, reliefând atât condițiile stricte ce trebuie îndeplinite pentru accesarea acestora, cât și importanța lor majoră pentru realizarea reformelor structurale și investițiilor necesare economiei românești, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului consolidării bugetare graduale.