Anul 2018 a început la fel ca precedentul: veniturile bugetare au crescut, dar cheltuielile au crescut cu mult mai repede, astfel că rezultatul este considerabil mai slab ca în ianuarie 2017.

De această dată însă, guvernul nu mai are nici măcar scuza impozitelor mai mici, dat fiind că la începutul anului trecut vorbeam de o rată scăzută a TVA și de eliminarea accizei suplimentare la combustibili (reintrodusă însă pe parcursul anului).

Astfel, statul a încasat în ianuarie 22,4 miliarde de lei, cu 16,8% mai mult decât în aceeași lună din 2017, însă cheltuielile au crescut cu 26,4% până la 20,4 miliarde de lei, arată datele Ministerului Finanțelor. Astfel, bugetul a înregistrat un excedent de 0,21% din PIB, mai mic decât 0,35% din PIB în ianuarie 2017.

Majorarea sumelor plătite de la buget a fost cauzată de creșterea cheltuielilor cu salariile, cu 18,5% - pe fondul majorărilor salariale acordate pe parcursul anului trecut -, dar mai abruptă a fost creșterea cheltuielilor cu bunuri și servicii, cu 27,1%. Potrivit Ministerului de Finanțe, cheltuieli de achiziție mai mari au fost, în principal, de la bugetul fondului național unic de sănătate și de la bugetele locale.

Și subvențiile au crescut în ianuarie, fiind cu peste 40% mai mari decât în aceeași lună a anului trecut, pe fondul sumelor plătite fermierilor și pentru susținerea transportului feroviar de călători.

De asemenea, creșterea punctului de pensie pe parcursul anului 2017 a dus și la cheltuieli mai mari cu asistența socială. 

Ianuarie a adus totuși și o veste bună: cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 476,2 milioane lei, cu 55,7% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut.

Însă vestea proastă nu este atât creșterea de mare amploare a cheltuielilor, anunțată de toate măsurile adoptate pe parcursul anului trecut, cât creșterea mică a veniturilor fiscale. Potrivit Economica.net, încasările fiscale ale statului, cele din taxe și impozite, fără donații și sume venite de la Uniunea Europeană au avansat cu doar 6%. Iar această evoluție a avut loc în condiții de creștere economică de 7% și cu o inflație de 4,3%.

România a încheiat 2017 cu un deficit bugetar aproape de limita maximă admisă în UE, de 3% din PIB, în condițiile în care guvernul a limitat investițiile pentru că majorarea veniturilor nu ar fi putut acoperi creșterea cheltuielilor publice.