Eurodeputații consideră că Uniunea Europeană are nevoie de un buget suficient pentru a-i permite să își onoreze angajamentele politice și să răspundă la provocările importante din viitor”.

Parlamentul European și-a confirmat poziția privind viitorul buget multianual al UE, solicitând ca sumele alocate politicii agricole și fondurile de coeziune să nu fie reduse.

Eurodeputații consideră propunerea Comisiei Europene pentru Cadrul FInanciar Multianual (CFM) 2021-2027 drept un punct de pornire a negocierilor care vor urma, subliniind că Parlamentul este „unit și pregătit” pentru negocierile cu miniștrii din Consiliu. În același timp, Parlamentul European regretă că statele membre nu au reușit să realizeze „un progres semnificativ” în adoptarea unei poziții comune.

„Propunerea Comisiei privind nivelul global al următorului CFM, stabilit la 1,08% din (venitul național brut) al UE-27 (1,11% după includerea Fondului european de dezvoltare), reprezintă, ca procent din VNB, o reducere în termeni reali comparativ cu actualul CFM... nivelul propus pentru CFM nu îi va permite Uniunii să își onoreze angajamentele politice și să răspundă la provocările importante din viitor”, se arată în rezoluția adoptată miercuri de eurodeputați, care menționează că Parlamentul „intenționează, prin urmare, să negocieze creșterea necesară a acestui nivel”.

Eurodeputații și-au exprimat opoziția „față de orice reducere a nivelului aferent politicilor de lungă durată ale UE consacrate în tratate, cum ar fi politica de coeziune, politica agricolă comună și politica comună în domeniul pescuitului”. 

Parlamentul „se opune îndeosebi oricăror reduceri radicale care vor avea un impact negativ asupra naturii și obiectivelor acestor politici, cum ar fi reducerile propuse pentru Fondul de coeziune sau pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală”, se arată în rezoluția adoptată de legislativul de la Strasbourg.

În mai, Comisia Europeană și-a prezentat propunerea de buget pentru CFM 2021-2027, dar negocierile în vederea adoptării acestuia nu au avansat prea mult. Atât Executivul european, cât și eurodeputații ar dori ca bugetul să fie votat în actuala legislatură, respectiv până la alegerile europene din mai 2019, pentru a evita regrese majore la lansarea noilor programe din cauza adoptării cu întârziere a cadrului financiar, cum s-a întâmplat în trecut.

Parlamentul cere, pe lângă menținerea sumelor alocate programelor de coeziune și politicii agricole, stabilirea unui buget de 120 miliarde de euro pentru programul de cercetare Horizon Europe (cu aproape 50% mai mult decât propunerea Comisiei), întărirea Planului european pentru investiții strategice, cunoscut drept „Planul Juncker”, și creșterea finanțării pentru infrastructura de transport și IMM-uri. De asemenea, UE ar trebui să aloce mult mai mulți bani pentru tineri, consideră eurodeputații, care cer dublarea resurselor pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor și triplarea resurselor pentru programul Erasmus+.

„Parlamentul European, în calitate de reprezentant direct al cetățenilor UE, are obligația să se asigure că viitorul Buget al Uniunii Europene va corespunde obiectivelor de dezvoltare ale statelor membre. Politica financiară a UE se poate adapta și trebuie să se adapteze la realități, dar nu poate fi una care să abandoneze obiectivele fundamentale ale Uniunii”, a spus eurodeputatul PSD Răzvan Popa.

Însă, pentru a asigura sursele de finanțare, Parlamentul European spune că este nevoie de reformarea sistemului actual de resurse proprii, care este „extrem de complex, inechitabil, netransparent și total neinteligibil pentru cetățenii UE”.

Un sistem nou și mai simplu ar trebui să reducă substanțial nivelul contribuțiilor directe bazate pe venitul național brut, plătite de către statele membre și să asigure finanțarea adecvată pentru cheltuielile Uniunii în cadrul noului CFM. Parlamentul aprobă, de asemenea eliminarea tuturor reducerilor și a altor mecanisme de corecție.

Deputații solicită introducerea de noi resurse proprii, precum: cele provenite din noua bază fiscală consolidată comună a societăților (CCTB - Common consolidated corporate tax base), inclusiv impozitarea marilor companii din domeniul digital; venituri din cadrul Schemei de tranzacționare a certificatelor de emisie (ETS - Emissions Trading System) sau o taxă pe produsele din plastic.