„Prioritatea numărul 1 este relansarea economică. De departe. E un buget al relansării. E un buget al redresării economice. E bugetul care creează premisele revenirii României la o creștere economică, acea prognozată de 4,3%. În al doilea rând, este un buget al responsabilității, pentru că revenim de la o zonă de deficit de 9,8% la una de 7,1%, deci, practic, revenim la un traiect de consolidare a deficitului bugetar și țintim să ajungem la 3%, să revenim în parametri la orizontul anului 2024. Și în al treilea rând, e bugetul care asigură premisele pentru susținerea cheltuielilor cu criza sanitară, astfel încât acestea să fie acoperite, să avem o vaccinare care se desfășoară în cele mai bune condiții și în același timp să avem pachetul de stimulare pentru zona privată, care să funcționeze”, a spus Alexandru Nazare, la Antena 3, potrivit Agerpres.

Întrebat dacă există în continuare miniștri care au nemulțumiri cu privire la bugetele primite, el a afirmat că nu crede să existe un proiect de buget unde „toată lumea să fie mulțumită”.

Întrebat de ce bugetul Ministerului Sănătății este mai mic decât cel de anul trecut, Alexandru Nazare a spus că este „doar aparent o scădere”.

„Aparent e o scădere, pentru că de fapt, dacă ne raportăm la bugetul anului 2019, e o creștere. Aici ce a scăzut: subvenția de echilibrare, iar subvenția de echilibrare la Casă de la 9 la 6 miliarde scade în condițiile în care Casa în acest an în care ne revenim va avea o colectare a contribuțiilor mult mai bună. Deci, ca atare, 6 miliarde va fi subvenția de echilibrare și va fi cu un miliard mai mare decât subvenția de echilibrare din 2019 pe care îl luăm ca an de referință pentru un an normal....Nicio cheltuială care este destinată bunurilor și serviciilor, a medicamentelor, a tuturor celor necesare în sănătate (nu scade - n. r.), cheltuiala pentru sănătate crește. Este la 102% față de anul trecut”, a spus ministrul de finanțe. În plus, a adăugat el, guvernul nu va mai plăti atâtea concedii medicale cum s-au plătit anul trecut, de unde mai rezultă încă o economie de 700 milioane de lei.

Ministerul Sănătății va primi 17,4 miliarde de lei, cu 11,2% sub execuția pe 2020, potrivit proiectului Legii bugetului de stat pe 2021, care a fost lansat joi seara în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Bugetul de stat se stabilește la venituri în sumă de 174,102 miliarde de lei, iar la cheltuieli în sumă de 318,456 miliarde de lei credite de angajament și în sumă de 261,451 miliarde de lei credite bugetare, cu un deficit de 87,350 miliarde de lei.

Potrivit raportului privind situația macroeconomică, proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creștere economică de 4,3% prevăzută pentru anul 2021, cu un vârf în anul 2023 de 5% și un ritm mediu anual de 4,9% pe întreg orizontul 2022-2024, mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul țărilor UE (4,2% la nivelul zonei euro și 4,1% pe total UE, estimată pentru anul 2021, conform prognozei de toamnă a UE).

Cererea internă va reprezenta motorul creșterii economice în special prin majorarea formării brute de capital fix, cu o dinamică superioară celei a consumului final, respectiv 6,5% față de 3,5%.

Pe latura ofertei se estimează o îmbunătățire a activității economice în toate sectoarele, urmărindu-se recuperarea, în mare parte, a scăderilor înregistrate în 2020 ca urmare a crizei sanitare.

Deficitul bugetului general consolidat este estimat la 7,16% din Produsul Intern Brut în acest an, în condițiile unor venituri reprezentând 32,67% din PIB, respectiv 364,907 miliarde de lei, și ale unor cheltuieli de 39,84% din PIB, respectiv 444,907 miliarde de lei, potrivit documentului.

Cheltuielile de investiții sunt preconizate la 61,429 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 5,5% în PIB, iar în anul 2024 acestea vor însuma aproximativ 67,5 miliarde de lei.

Proiecția indicatorilor pentru următorii trei ani arată o reducere progresivă a deficitului bugetar la 5,84% din PIB în 2022, 4,37% din PIB în 2023 și 2,89% din PIB în 2024.

În ceea ce privește deficitul ESA, planificarea bugetară pe anul 2021 și estimările pe perioada 2022-2024 stabilesc soldul negativ la 8,23% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2024 la 2,90% din PIB. Potrivit Ministerului Finanțelor, spre sfârșitul orizontului de prognoză, în anul 2024, deficitul se va încadra în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,9% din PIB.

Inflația media anuală avută în vedere la elaborarea bugetului din acest an este de 2,4%.

Numărul șomerilor este estimat la 310.000 persoane, iar câștigul salarial mediu net lunar la 3.323 lei.