Guvernul urmează să adopte în această săptămână cea de-a doua rectificare bugetară din acest an, dar situația finanțelor publice arată mult mai rău decât se prevedea.

Potrivit proiectului de rectificare, publicat marți pe site-ul Ministerului de Finanțe, veniturile bugetare sunt semnificativ mai mici decât planul de la începutul anului, în timp ce cheltuielile scad și ele ușor, dar cu un procentaj mai redus.

În primele zece luni, veniturile bugetului general consolidat s-au ridicat la 261,1 miliarde lei (25,3% din PIB), iar cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 289,9 miliarde lei (28,1% din PIB), rezultând un deficit de 28,83 miliarde lei, respectiv 2,8% din PIB, peste nivelul de 2,76% din PIB cât a fost estimat deficitul bugetar pentru tot anul 2019 la prima rectificare bugetară.

În plus, arată datele Ministerului de Finanțe, veniturile bugetului s-au realizat în proporție de doar 92,4% comparativ cu programul estimat de încasări, în primele 9 luni ale anului 2019. Deficitul nu a explodat încă de la finele lunii septembrie pentru că și cheltuielile au fost ținute sub program de guvernul PSD, în special prin tăierea fondurilor alocate pentru investiții și proiecte cu fonduri UE.

Astfel, cheltuielile statului cu salariile și pensiile au fost aproape de 100%, iar la achizițiile de bunuri și servicii a fost chiar o ușoară depășire a nivelului programat, dar „abateri semnificative” de la programul stabilit pentru primele 9 luni s-au înregistrat în cazul cheltuielilor aferente proiectelor cu finanțări din fonduri UE, precum și în cazul cheltuielilor de capital, unde gradul de efectuare a fost de 57,6% și respectiv 72,3%, notează ministerul.

UPDATE:

Ulterior, ministrul finanțelor, Florin Cîțu, a adus câteva precizări privind rectificarea bugetară. El spune că bugetul de stat pe acest an a fost construit pe informații „neadevărate”, fiind bazat pe „o supraestimare” a veniturilor.

„Am văzut în spațiul public o dezinformare care vine din partea PSD. Această rectificare bugetară era necesară având în vedere execuția bugetului până în acest moment și faptul că bugetul a fost construit pe informații neadevărate, pe o supraestimare a veniturilor. Această rectificare bugetară arată că veniturile trebuie diminuate cu peste 18 miliarde de lei, dintre care aproape 10 miliarde din venituri fiscale și aproape 8 miliarde de lei din venituri din fonduri europene”, a spus Cîțu.

„A doua observație - rectificarea era necesară pentru că, dacă nu făceam această rectificare, banii pentru pensii, pentru indemnizații, pentru concedii medicale și alte cheltuieli sociale nu erau cuprinși pentru ultimele două luni în această rectificare. Cine spune că nu trebuia să facem aceste plăți minte și ar fi trebuit, în primul rând, să le cer celor de la PSD să ne spună unde sunt cei 18 miliarde de lei, dacă trebuia să le cerem să aducă ei banii de acasă sau trebuie să îndreptăm ce au făcut ei”, a precizat ministrul, la finalul unei ședințe a conducerii PNL.

Ministrul Finanțelor a explicat că rectificarea bugetară are rolul „de a îndrepta și de a repara toate prostiile făcute în ultimii trei ani de zile de PSD la guvernare”.

„Este cinic să vezi acest partid care vine și ne spune și comentează această rectificarea bugetară, dar nu a plătit concediile medicale de trei luni de zile. A întârziat aproape patru luni de zile. A întârziat plata pentru TVA. Nu au inclus în buget banii pentru pensii, pentru indemnizații pentru copii, pentru susținătorii persoanelor cu handicap și așa mai departe. Toate aceste lucruri sunt detaliate în rectificarea bugetară și ei ar trebui să explice cum au construit acest buget fără să includă acești bani în rectificare”, a subliniat el.

În plus, spune Cîțu, guvernul PNL spune că va pune punct unei practici prin care la sfârșit de an deficitul era artificial redus prin amânarea unor plăți pentru anul următor. „Anul trecut, Comisia Europeană a scris negru pe alb că această practică este ilegală și nu trebuie să continue, iar noi nu facem această practică, respectăm legea și prin această rectificare vom arăta ce s-a furat, unde s-a furat și unde s-a supraestimat”, a spus ministrul.

************************** 

Ca urmare, pentru asigurarea funcționării diverselor instituții până la finele statului, Guvernul consideră necesară adoptarea de urgență a unor modificări ale bugetului astfel:

• Veniturile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu aproape 18,4 miliarde de lei, din care 10,5 miliarde de lei influențe ale veniturilor din economia internă și 7,9 miliarde de lei influențe din venituri din fonduri externe nerambursabile.
• Cheltuielile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 2,1 miliarde de lei
• Deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 16,3 miliarde de lei. Deficitul bugetar estimat pe anul 2019 reprezintă 4,3% din PIB.

Deficitul astfel preconizat este mult peste limita maximă admisă de Uniunea Europeană. De altfel, Comisia Europeană a remarcat recent că deficitul bugetar al României riscă să sară de limita inclusă în tratatul de la Maastricht, dar nici măcar prognoza UE nu era atât de drastică (Comisia vedea un deficit de doar 3,6% din PIB în acest an, urmat de un salt la 4,4% din PIB în 2020 dacă nu se iau măsuri de corecție).

Cine pierde bani

• Ministerul Educației Naționale: -2.080,0 milioane lei, reprezentând în principal economii la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă. Ministerul a propus reducerea sumelor alocate proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă.

Totodată, pentru învățământul universitar prin rectificare se propune majorarea veniturilor proprii și a cheltuielilor din acestea cu suma de 129 milioane lei, pentru cheltuieli de personal și pentru realizarea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile.

• Ministerul Afacerilor Interne: -1.187,8 milioane lei, per sold. Diminuarea propusă de către minister este în principal de la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă avându-se în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, precum și necesarul estimat a se plăti până la finele anului;

• Ministerul Transporturilor: -1.084,2 milioane lei per sold. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, precum și necesarul estimat a se plăti până la finele anului. S-au identificat economii în principal la proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-1.300 milioane lei la propunerea ministerului), transferuri către instituții publice, pentru întreținerea infrastructurii feroviare și întreținerea și dezvoltarea infrastructurii rutiere (-200 milioane lei), proiectele de investiții finanțate din fonduri rambursabile (-57,4 milioane lei), cheltuieli de personal (-1,0 milioane lei), dobânzi (-2,6 milioane lei) și rambursări de credite (-5,0 milioane lei). S-au alocat fonduri pentru decontarea facilităților și gratuităților de care beneficiază diferite categorii sociale (185,4 milioane lei) și pentru finalizarea proiectelor ISPA;

• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: -1.065,9 milioane lei. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere execuția cheltuielilor pe anul 2019 raportată la prevederile bugetare anuale. S-au identificat economii în principal la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 - 2020 (- 950,0 milioane lei la propunerea ministerului), transferuri între unități ale administrației publice (-100,0 milioane lei), bunuri și servicii (-15,0 milioane lei), cheltuieli de capital (-2,3 milioane lei) și împrumuturi (-1 milion lei). S-au asigurat fonduri pentru cheltuielile de personal (2,46 milioane lei).

• Ministerul Fondurilor Europene: -302,3 milioane lei, propunerea având în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, precum și necesarul estimat a se plăti până la finele anului; s-au identificat economii în principal la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-302,5 milioane lei la propunerea ministerului), cheltuieli cu bunurile și serviciile (-0,5 milioane lei) și alte transferuri (-0,53 milioane lei). S-au asigurat sume pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești (+1,3 milioane lei).

• Secretariatul General al Guvernului: -227,5 milioane lei, per sold, propunerea având în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, precum și necesarul estimat a se plăti până la finele anului; s-au identificat economii, în principal, la rambursări de credite, la dobânzi, la cheltuieli cu bunurile și serviciile, la alte transferuri, la subvenții, la cheltuieli de capital și la cheltuieli de personal. În același timp s-au majorat cu 28 milioane lei alocațiile pentru susținerea cultelor religioase.

• Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale: -110,9 milioane lei. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere gradul de execuție, precum și necesarul de finanțare până la finele anului 2019. S-au identificat economii în principal la active nefinanciare (-110,2 milioane lei) și la cheltuieli de personal (-0,9 milioane lei). S-au asigurat fonduri pentru plata cotizațiilor la organismele internaționale (+0,2 milioane lei).

Cine câștigă

• Ministerul Muncii și Justiției Sociale: +3.982,3 milioane lei per sold astfel:

- majorarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat cu 1.975,9 milioane lei ca urmare a:

• diminuării veniturilor curente ale sistemului public de pensii cu suma 1.423,6 milioane lei, datorată în principal încasărilor din contribuția de asigurări sociale datorate de asigurați și
• majorării cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii cu suma de 552,3 milioane lei, în principal pentru asigurarea plății integrale a drepturilor de pensii pe luna decembrie;

- suplimentarea fondurilor destinate plății drepturilor de asistență socială până la finele anului (pensii, alocații de stat pentru copii, indemnizații persoane cu handicap, indemnizații pentru persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului etc.).

• Ministerul Sănătății: +2.898,9 milioane lei per sold, astfel:

- suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate cu 3.125,2 milioane lei;

- diminuarea cheltuielilor bugetare ca urmare a gradului de execuție a cheltuielilor, precum și a necesarul estimat a se plăti până la finele anului; s-au identificat economii în principal la cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă (-97,0 milioane lei), proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-73,5 milioane lei la propunerea ministerului), la alte transferuri (-27,8 milioane lei) și cheltuieli de personal (-28 milioane lei).

• Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: +1.763,7 milioane lei per sold. Se propune asigurarea suplimentară a 1.800 milioane lei pentru Programul Național de Dezvoltare Locală, precum și pentru derularea proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă (+10 milioane lei) și reduceri la alte naturi de cheltuieli în funcție de gradul de execuție și de necesarul de finanțare până la finalul anului al anumitor proiecte/programe. Astfel, s-au identificat economii în principal la transferuri între unități ale administrației publice (-45,3 milioane lei) și bunuri și servicii (-1 milion lei);

• Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: +388,3 milioane lei, din care: -347 milioane lei Dobânzi, -129,7 milioane lei Subvenții – Susținerea exportului, a mediului de afaceri și a tranzacțiilor internaționale, +650 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, -50 milioane lei Plăți în contul creditelor garantate și/sau subîmprumutate, +15 milioane lei Contribuția României la bugetul UE și +250 milioane lei Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020.

• Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat: +299,0 milioane lei per sold. Se propune asigurarea fondurilor necesare pentru derularea programelor de susținere a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, respectiv a Programului pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii START-UP NATION România (+300 milioane lei). S-au identificat economii la cheltuieli de personal (-1 milion lei);

• Ministerul Finanțelor Publice: +236,0 milioane lei per sold. Se propune asigurarea suplimentară a 279 milioane lei pentru plata sumelor din titlurile de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare. S-au identificat economii la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă (-15 milioane lei la propunerea ministerului) și la cheltuieli de capital (-28 milioane lei).