Curtea Constituțională a admis unele sesizări privind articole din Legea dării în plată și este chemată să se pronunțe și asupra conversiei creditelor în franci elvețieni.

Actele normative adoptate de Parlament în plin an electoral, uneori în pofida opoziției Guvernului și a reglementatorului principal – Banca Națională a României, ce legiferează creditele, în principal, imobiliare au ajuns la momentul confruntării cu legea supremă – Constituția.

Curtea Constituțională a primit o avalanșă de sesizări, atât de la bănci cât și de la împrumutați, pentru a se pronunța asupra Legii dării în plată, care este în vigoare din 13 mai. Un prim verdict, după mai multe amânări, a fost dat marți.

Două prevederi au fost declarate neconstituționale, în timp ce alte solicitări au fost respinse ca inadmisibile, a spus președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu.

„După analize repetate și foarte aprofundate, am primit până acum peste 700 de cauze de la bănci sau de la debitori, dintre care pentru 581 suntem abia în faza de rapoarte. Pentru astăzi ne-am pronunțat asupra unui calup de 25 de dosare, pentru 8 dosare am amânat pronunțarea pe 27 octombrie, dar acolo se vor regăsi multe dintre concluziile pe care le-am adoptat astăzi (marți – n.r)”, a spus Dorneanu.

Conform Constituției, Guvernul sau Parlamentul trebuie acum să modifice prevederile considerate a fi neconforme cu legea fundamentală în termen de 45 de zile de la publicarea deciziei Curții, altfel legea își încetează efectele juridice.

Proiectul privind darea în plată, adică posibilitatea ca debitorii să scape de datoriile la bănci și alte instituții financiare dacă cedează creditorului bunul ipotecat, a fost extrem de controversat, iar băncile au avertizat încă dinainte ca el să fie adoptat că vor ataca legea la Curtea Constituțională.

Judecătorii Curții au considerat că sintagma „precum și din devalorizarea bunurilor imobile” nu este în acord cu Constituția pentru că obiectul procesului este plata contractului, nefiind vorba de bunuri imobile, potrivit lui Valer Dorneanu.

Președintele Curții a spus că o altă admitere se referă la posibilitatea aplicării contractelor în derulare doar în măsura în care se verifică și condițiile referitoare la „existența impreviziunii”, lucru pe care va trebui să îl decidă instanța.

„Fac precizarea că această posibilitate nu o aveau instanțele sesizate de bănci sau de părți și de aici încolo instanțele de judecată vor trebui să aibă în vedere toate implicațiile teoriei impreviziunii, și cu privire la riscuri și la proporționalitate și la celelalte aspecte”, a spus Dorneanu.

Reprezentanții băncilor au pledat în fața Curții Constituționale pentru declararea ca neconstituțională a Legii dării în plată, pe motiv că prevederile acesteia acționează retroactiv, suprimă drepturi consacrate în Constituție și impune voința unilaterală a debitorilor, fără ca aceste situații să fi putut fi prevăzute la momentul încheierii contractelor.

„În primul rând trebuie precizat că orice excepție admisă de către CCR produce efecte pentru viitor. Astfel, cererile deja depuse nu ar trebui să fie influențate de decizia CCR. Am spus «AR TREBUI», dar în practica instanțelor cu siguranță vor fi admise multe contestații ale băncilor”, spune avocatul Marius Coltuc. Coltuc a adăugat că nu politicienii ar trebui să rezolve problemele, ci problemele consumatorilor trebuie decise de judecători.

Și conversia creditelor în franci este pe masa CCR 

Băncile vor mai susține o altă cauză, peste o lună, când Curtea Constituțională va verifica și conformitatea conversiei creditelor acordate în franci elvețieni. Curtea va discuta pe 23 noiembrie sesizarea depusă de Guvern pe legea pentru completarea OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Guvernul a atacat la CCR legea privind conversia creditelor în franci elvețieni pentru clarificări, nu pentru că este împotriva ei, a explicat marți premierul Dacian Cioloș. „Vreau să precizez din start că Guvernul a dat un punct de vedere pozitiv cu anumite amendamente. De ce amendamente? Pentru că, din punctul nostru de vedere, este important ca această lege să-i vizeze pe cei cărora le e pus în pericol venitul lunar din cauza ratelor la bancă în urma modului cum au evoluat aceste credite... Sunt acolo câteva elemente, așa cum a fost ea votată în Parlament - pentru că, din păcate, Parlamentul nu a luat în considerare amendamentele pe care le-am propus - care, din punctul nostru de vedere, ar fi făcut-o aplicabilă, și dacă nu clarificăm constituționalitatea, acum, înainte de a intra ea în vigoare, există riscul ca ea să producă efecte și peste câteva luni altcineva să o atace, o bancă sau...”, a declarat Dacian Cioloș.

Camera Deputaților a adoptat pe 18 octombrie, în unanimitate, proiectul de lege potrivit căruia creditele în franci elvețieni se convertesc în lei la cursul de la data încheierii contractului. Costurile creditului convertit în lei vor fi negociate cu consumatorul, respectându-se principiul bunei credințe și diligențele profesionale, astfel încât obligațiile de plată să nu fie mai împovărătoare pentru consumator.

Potrivit BNR, conversia tuturor împrumuturilor în franci elvețieni la cursul de la data acordării va costa sectorul bancar  2,4 miliarde de lei (540 milioane euro). Conform datelor băncii centrale, la sfârșitul lunii august, în sectorul bancar românesc existau împrumuturi în franci elvețieni echivalente cu 4,7 miliarde de lei, respectiv 4,2% din totalul creditelor contractate de populație pentru locuințe. Circa 90% din creditele în franci elvețieni au fost acordate în perioada 2005-2008, când mai multe bănci au promovat acest produs, pe fondul boom-ului creditării.

Chiar în ziua în care deputații dădeau votul final asupra legii, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a spus că îi este greu să își imagineze că „disciplina contractuală devine nerelevantă”. „Nu mai contează contractul. Când semnai un contract trebuia să știi ce ai semnat”, spunea Isărescu.

Acum, asupra contractelor semnate este chemată Curtea Constituțională să decidă.