România se confruntă cu una dintre cele mai grave crize bugetare din ultimii ani, provocată de ani de politici fiscale neechilibrate, cheltuieli în creștere și venituri publice insuficiente. Un studiu realizat de Daniel Anghel, partener PwC România, atrage atenția că, fără reforme profunde și consecvente, țara riscă să repete ciclul periculos al majorărilor de taxe și al tăierilor haotice de cheltuieli.

TVA: decalaj uriaș față de restul Europei

În prezent, România are un deficit de colectare a TVA de 36%, în timp ce media UE este de doar 5,4%. Asta înseamnă că mai mult de o treime din TVA-ul datorat statului nu ajunge niciodată în buget. Țări precum Polonia sau Bulgaria, care aveau probleme similare, au redus acest decalaj semnificativ prin reforme și digitalizarea administrației fiscale. În România, deși au fost introduse sisteme precum e-factura sau e-transport, ele nu sunt încă folosite eficient pentru a combate evaziunea fiscală.

Deși guvernul a crescut în ultimii ani taxele pentru unele domenii – IT, construcții, microîntreprinderi –, veniturile bugetare nu țin pasul cu cheltuielile. În 2023, încasările fiscale au crescut cu 17,4%, dar cheltuielile de personal au crescut cu 24%. În total, statul colectează doar 27% din PIB din taxe și contribuții, în timp ce cheltuielile cu salariile și pensiile consumă 22% din PIB.

Măsuri urgente, măsuri controversate

Pentru a reduce deficitul bugetar, guvernul a anunțat recent un pachet de măsuri care include majorarea TVA (două cote: 11% și 22%), accize mai mari, taxarea suplimentară a băncilor și introducerea contribuțiilor de sănătate pentru pensionari. Aceste măsuri ar trebui să aducă la buget 10,6 miliarde lei în plus și să reducă cheltuielile cu 12,7 miliarde. Alte două pachete vor viza companiile de stat și ajustările bugetare, dar detalii nu au fost încă făcute publice.

Un alt motiv pentru colectarea slabă îl reprezintă numărul mic de contribuabili activi și multitudinea de scutiri fiscale. În România sunt circa 5,5 milioane de salariați la o populație de 19 milioane. La aceștia se adaugă aproximativ 700.000 de PFA-uri și 1,1 milioane de firme, din care peste 300.000 sunt microîntreprinderi. Din 2016 încoace, au fost acordate numeroase excepții de la taxe și impozite, ceea ce a redus baza de impozitare și a creat inechități.

Soluția: reforme pe termen lung, nu doar măsuri de avarie

Daniel Anghel avertizează că aceste probleme nu pot fi rezolvate prin soluții de urgență. Reforma reală necesită schimbări structurale în administrația fiscală, în politicile de cheltuieli și în sistemul educațional și de muncă. În plus, România trebuie să se adapteze la schimbările globale: tehnologii noi, inteligență artificială, criza demografică și reconfigurarea comerțului internațional.

Fără o viziune coerentă și investiții susținute – publice și private – România riscă să cadă în „capcana venitului mediu”: adică o stagnare economică prelungită, cu venituri insuficiente pentru a susține dezvoltarea. Reforma fiscală, digitalizarea ANAF și o mai bună direcționare a cheltuielilor ar trebui să fie priorități majore.

„Dacă repetăm metodele vechi, vom obține aceleași crize. Avem potențial, dar trebuie să-l folosim cu cap și consecvență”, concluzionează Anghel.